Produsul intern brut în trimestrul IV 2010 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,1% comparativ cu trimestrul III 2010. Faţă de ultimul trimestru din anul 2009, PIB-ul a înregistrat o scădere cu 0,6% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier. In anul 2010, comparativ cu anul 2009, Produsul intern brut (serie brută) s-a redus cu 1,2%, se arata intr-un comunicat al Institului National de Statistica. Semnalul este bun, unele analize estimand o contractie de pana la -1,9% in ritm anualizat. “Rata de contractie s-a redus simtitor si numai cresterea TVA a impiedicat ca economia sa nu treaca pe plus”, a comentat pentru HotNews.ro Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica.

Evident, un rol important in evolutia PIB-ului din ultimul trimestru al lui 2010 apartine efectului de baza. Dincolo de asta, tendinta de usoara revenire s-a simtit in calculele macroeconomistilor din al doilea trimestru al anului trecut. "Cifrele sunt peste asteptari. Trimestrul al IV-lea a insemnat o revenire consistenta a economiei si speram ca de acum incolo trendul sa ramana pe crestere", a declarat pentru HotNews si Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank si presedinte al Consiliului Fiscal.

• Unde ne plaseaza aceasta evolutie in contextul european?

Chiar daca semnele dinspre INS par bune, ele nu indica o scurtare a distantei care ne separa de celelalte

crestere economica

Foto: Eurostat

economii europene. Sa nu uitam ca Romania este (anualizat) inca pe minus, in vreme ce alte economii au trecut pragul de crestere zero, ceea ce mareste distanta dintre noi si ei. E drept, multe din problemele noastre sunt structurale si necesita o lunga perioada de a ni le rezolva. Mai avem de imbunatatit chestiuni legate de productivitate, piata muncii si in privinta reducerii evaziunii fiscale.

Cresterea economica estimata pentru 2011, de 1,5%, ramane insuficienta pentru crearea de noi locuri de munca. Abia cresterile economice de peste 2% pot genera absorbtie de forta de munca suplimentara. Chiar daca Romania a iesit din perioada de instabilitate economica, redresarea sociala va incepe odata cu o crestere economica mai puternica.

• Ce este PIB-ul si de ce il contesta unii economisti?

Produsul intern brut exprima valoarea bruta a productiei finale produsa in decursul unei perioade finite (un trimestru sau un an) de catre firmele de pe teritoriul unei tari, mai putin cele intermediare (care sunt folosite pentru producerea altor bunuri). Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. Exprimarea valorica a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica posibilitate de insumare a bunurilor eterogene realizate in cadrul economiei nationale.

Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate (sau metoda productiei), metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) si metoda veniturilor. In ultimii doi ani, o serie de state au incercat sa gaseasca indicatori care a reflecte mai bine nivelul de bunastare comensurat prin PIB. Ideea e urmatoarea: simplul criteriu monetar al bogatiei unei tari -PIB-ul- nu reflecta si realitatea “micro”. Am sa dau un exemplu. Daca la nivelul sistemului bancar salariile din zona managementului cresc, asta duce la o crestere a mediei salariale pe sistem. Ori, tellerul simplu nu resimte aceasta crestere in niciun fel. La calculul PIB/capita lucrurile pot deveni chiar hazlii, daca ne gandim in termenii unei epidemii care ar decima populatia. Un asemenea nefericit eveniment, ar sui PIB/capita si ne-ar plasa in randul tarilor cu locuitori aflati foarte sus pe scara bunastarii. Putini, dar statistic foarte fericiti.

consum privat

Foto: Eurostat

După Franţa, Marea Britanie şi Italia, trei ţări aflate deja în căutarea unor noi indicatori pentru a măsura bogăţia, Berlinul a înfiinţat o comisie care să ia în considerare limitele măsuratorilor actuale in privinta creşterii economice. În timp ce în Franţa, Comitetul pentru măsurarea performanţei economice şi a progresului social, în frunte cu laureatul Premiului Nobel Joseph Stiglitz, a fost compus aproape exclusiv din economisti din Statele Unite, Asia şi Europa, structura creată în Germania e formata exclusiv din germani.

Subiectul cautarii unui nou PIB a fost discutat în cadrul Consiliului de Miniştri din 10 decembrie, comitetul urmand sa includa 17 experţi şi 17 parlamentari (toti barbati- informatie pentru feministi). Sase economişti, doi chimişti, doi sindicalişti, un avocat, doi filozofi, un sociolog şi trei doctori in ştiinţe politice- acesta e grupul de experti care, alaturi de cei 17 politicieni au primit dead-line până în vara anului 2013 pentru a-si prezenta rapoartele. Investigaţia germanilor se va concentra pe dezvoltarea unui indicator global de bunăstare.

In 2009, in Coreea de Sud (la Busan), statisticienii sefi ai lumii s-au intalnit cu reprezentantii OECD pentru a discuta despre posibila schimbare a setului actual de macroindicatori cu un altul care sa masoare mai fidel dezvoltarea statelor lumii. Dupa primele 3 zile de lucrari, s-a ajuns la doua concluzii. Una optimista si una pesimista. Cea optimista e ca indicatorii trebuie schimbati. Cea pesimista e ca va fi al naibii de greu, fiindca trebuie implementat acelasi sistem in toate tarile lumii, ceea ce presupune resurse financiare consistente. Ori, pe seceta asta…. E drept, pesimistii sunt incurajati de insusi secretarul general al OECD, care a confirmat si el ca musai trebuie schimbat setul vechi de indicatori.

Pana si PIB-ul e o notiune care poate fi reformata. Erorile pe care le poate da provin din situatia in care, pe fondul unor cheltuieli amproasta facute de Stat, productia creste, PIB-ul se umfla, fara ca acest lucru sa fie in mod necesar considerat o dezvoltare sanatoasa. De asemenea, atunci cand evaluam un bun sau un serviciu, obisnuim sa utilizam pretul de piata. Numai ca iata ca pietele mai intra in colaps si spulbera toate masuratorile noastre anterioare. Te poti baza pe un asemenea indicator? De azi pe maine, da. Pe termen mediu si lung, clar ca nu.

Aici aveti Raportul Stiglitz, pentru cei interesati. Cuprinde concluziile pentru Franta, desigur.

Sau vezi aici o istorie a PIB-ului.