Bancile anticipeazã relaxarea standardelor pentru creditele acordate companiilor pe termen scurt si înãsprirea standardelor pentru creditele pe termen lung. Standardele de creditare au fost mentinute relativ neschimbate în ultimele 3 luni din 2010 atât pentru populatie cât si pentru companii. Termenii creditãrii au fost relaxati în cazul creditelor imobiliare, dar au avut o evolutie mixtã în cazul creditelor de consum si al celor corporate. Cererea rãmâne redusã în cazul populatiei, dar a înregistrat o usoarã revigorare din partea firmelor. Bancile nu sunt insa optimiste cu privire la continuarea tendintei. Acestea sunt concluziile unui sondaj facut de BNR.
Riscurile asociate companiilor sunt în crestere în toate sectoarele de activitate, cu exceptia sectorului energetic si industriei, conform aprecierii bãncilor. Perceptia la risc fatã de IMM a fost în continuare în crestere. In privinta populatiei, bãncile au redus costurile creditãrii atât pentru creditele destinate achizitiei de locuinte si terenuri, cât si pentru creditele de consum. Mãsurile de relaxare a creditãrii pentru consum au fost contrabalansate de diminuarea gradului maxim de îndatorare, se mai arata in raportul institutiei conduse de Mugur Isarescu.
- Creditarea companiilor nefinanciare- asteptari mixte pentru 2011 din partea bancilor
La nivelul intregului sistem, modificarile au fost de mica intensitate, doar un numãr redus de bãnci (circa 10 la sutã în procent net) apelând la o înãsprire aditionalã. Bancherii mai estimeaza ca o schimbare majorã a standardelor de creditare nu este prevãzutã pentru T1/2011. Dealtfel, asteptãrile bãncilor pentru primele 3 luni din 2011 sunt mixte: standardele pentru creditele acordate pe termen scurt urmeazã a fi relaxate, în timp ce pentru creditele acordate pe termen lung, bãncile vor adopta în continuare un comportament precaut. Principalii factori care au pledat pentru o înãsprire aditionalã a termenilor de creditare au fost: modificarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul bãncilor si asteptãrile privind situatia economicã generalã. Riscul asociat industriei în care activeazã compania si cel asociat colateralului au revenit în atentia unor institutii de credit (procent net sub 10 la sutã), desi au avut o pozitie neutrã în ultimul trimestru al anului 2010.
- Creditarea companiilor- cererea de credite a revenit, dar tendinta nu va continua
Spread-ul mediu al ratelor de dobândă faţă de ROBOR 1M a fost redus pentru cel de-al treilea trimestru consecutiv, în timp ce riscul de credit şi corecţia preţului imobilelor au condus la o creştere a primei de risc, respectiv la solicitări adiţionale de colateral.
Conform raportării băncilor, nivelul LTV (loan to value- ponderea împrumutului în valoarea tranzacţiei) pentru creditele aflate în sold se situează la 78 la sută. În cazul creditelor nou acordate în T4/2010, băncile au avut o atitudine mai precaută, acelaşi indicator fiind de 67 la sută. Estimarea pentru pierderea în caz de nerambursare (LGD2) aferentă creditelor care au intrat în starea de nerambursare în T4/2010 este de 30 la sută. La nivel agregat, cererea de credite a companiilor nefinanciare a revenit în teritoriul pozitiv în T4/2010, contrar asteptãrilor anterioare ale bãncilor. Bãncile (în procent net de circa 20 la sutã) nu întrevãd continuarea acestei tendinte în T1/2011, ci o reducere a cererii.
În structurã, cererea în T4/2010 a fost preponderent pentru credite pe termen scurt. Potrivit bãncilor, nevoile de finantare pe termen lung sunt în continuare sub nivelul anterior crizei, fiind prevãzutã o diminuare a cererii si în T1/2011. Conform bãncilor, riscul de credit a continuat sã se diminueze pentru companiile care activeazã în sectorul energetic, în timp ce pentru cele din industrie situatia nu cunoaste modificãri semnificative. Sectoarele constructii si imobiliare se mentin în categoria celor mai riscante domenii de activitate din punct de vedere al riscului de credit. În functie de dimensiunea companiei, riscul de credit asociat IMM este perceput în continuare pe un trend ascendent, în spetã pe segmentul companiilor mici si al microîntreprinderilor. Pentru corporatii, situatia se mentine neschimbatã, pentru al treilea trimestru consecutiv.
- Creditarea populatiei- urmeaza o relaxare
Bãncile locale au fost mai putin restrictive decât cele din zona euro pe parcursul anului 2010, în ciuda aversiunii la risc mai ridicate a celor dintâi în perioada anterioarã. Tendinta de uniformizare a practicilor de creditare, indiferent de tipul creditului, se regãseste atât pe plan national, cât si european. Institutiile de credit prevãd o relaxare a standardelor pentru ambele categorii de credite în primul trimestru din 2011, plusul de restrictivitate vis-a-vis de creditele de consum pãrând sã se fi încheiat.
- Creditarea ipotecara (achizitia de locuinte si terenuri)- sub asteptãrile bãncilor
Factorii care au stat la baza deciziilor de creditare nu au suferit modificãri majore în T4/2010. Din perspectiva anumitor bãnci (procent net sub 5%), decizia de înãsprire a fost determinatã de asteptãrile privind situatia economicã generalã si a acelora privind piata imobiliarã. Comportamentul preventiv a fost mixt. Ecartul între valorile LTV (loan to value) pentru creditele nou acordate în T4/2010 s-a mărit, însă la nivel de portofoliu nu s-au înregistrat modificări. Gradul mediu de îndatorare a fost menţinut neschimbat, atât pentru creditele nou acordate în T4/2010, cât şi la nivel de portofoliu.
Cererea populatiei pentru creditele imobiliare a cunoscut o usoarã revenire în T4/2010, însã aceasta a fost de o amploare redusã si sub asteptãrile anterioare ale bãncilor. Pentru primele 3 luni din an, institutiile de credit nu prevãd o schimbare în comportamentul clientilor care sã se concretizeze într-o crestere a cererii de credite.
Bãncile au apreciat cã pretul locuintelor a suferit o corectie suplimentarã în T4/2010, marcând cel de-al zecelea trimestru consecutiv de scãderi. Tendinta se asteaptã sã continue si în T1/2011.
- Creditul de consum- cererea a continuat sã scadã
Înãsprirea modicã a standardelor de creditare în T4/2010 a intervenit, conform bãncilor (procent net sub 10 la sutã), pe fondul deciziilor de politicã monetarã sau prudentialã a BNR, precum si al asteptãrilor negative privind situatia financiarã a populatiei. Acesti factori au alimentat comportamentul preventiv al bãncilor pe tot parcursul anului 2010.
Contrar asteptãrilor bãncilor, cererea pentru creditele de consum a continuat sã scadã în T4/2010, având drept cauzã interesul redus al populatiei pentru cardurile de credit si alte tipuri de credite. În T4/2010 s-a conturat un comportament similar fatã de creditele imobiliare si cele de consum garantate cu ipoteci.
Bãncile considerã cã T4/2010 ar putea reprezenta punctul de inflexiune al cererii pentru creditele de consum garantate cu ipoteci. Previziunile pentru T1/2011 sunt optimiste, bãncile (în procent net de peste 50 la sutã) anticipând o majorare a cererii, în special pe segmentul cardurilor de credit.
- Pierderea în caz de nerambursare (LGD4)- 35%
La nivel agregat, pierderea medie în caz de nerambursare (LGD) pentru creditele populatiei intrate în starea de nerambursare în T4/2010 este de aproximativ 35 la sutã. Conform bãncilor: (i) cele mai mari pierderi sunt înregistrate pentru creditele de consum negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (în medie 54 si respectiv 62 la sutã), (ii) iar cele mai mici pierderi le contabilizeazã creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteca.
Sondajul este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie. Are la bază un chestionar (publicat în cadrul analizei din mai 2008) care este transmis primelor 10 bănci alese după cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei. Aceste instituţii deţin aproximativ 80% din creditare.
Rãspunsurile la întrebãri sunt analizate din perspectiva procentului net. În cazul întrebãrilor care se referã la standardele de creditare, procentul net reprezintã diferenta dintre procentul bãncilor care au raportat înãsprirea standardelor si procentul bãncilor care au raportat relaxarea acestora. Un procent net pozitiv semnaleazã cã o proportie mai mare de bãnci au înãsprit standardele de creditare, în timp ce un procent net negativ presupune cã o proportie mai mare de bãnci au relaxat standardele de creditare.
În cazul întrebãrilor care se referã la cererea de credite, procentul net reprezintã diferenta dintre procentul bãncilor care au raportat cresterea cererii de credite si procentul bãncilor care au raportat scãderea acestora. Un procent net pozitiv semnaleazã cã o proportie mai mare de bãnci a raportat cresterea cererii de credite, în timp ce un procent net negativ presupune cã o proportie mai mare de bãnci a raportat scãderea cererii de credite. Procentul net este calculat tinându-se cont de cota de piatã a bãncilor respondente. În mod similar sunt tratate rãspunsurile si la celelalte întrebãri, cu specificatia cã în notele graficelor sunt explicate valorile pozitive ale procentului net.
3
2
