"Am constatat ca marii consumatori care aveau mari restante la plata energiei au inceput sa isi plateasca facturile de energie. In 2010 am constatat o crestere a consumului fata de 2009. Asta inseamna ca avem comenzi si ca am inceput sa lucram. Exista in continuare consumatori care nu isi platesc factura de energie- unii sunt consumatori strategici. Sunt inca probleme in economie. Avem o metalurgie si siderurgie privatizata, dar in care s-a investit foarte putin. Masurile pe care le gasim sunt de protectie- gaz intern, gaz ieftin- si intrebarea este daca vrem sa avem o crestere economica in conditiile in care asupra pretului energiei nu actionam", a declarat miercuri Tudor Serban, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri in cadrul seminarului Finmedia "Anul financiar bancar 2011"

Tudor SerbanFoto: Agerpres

Romania are un mix de energie care ne permite sa fim independenti intr-o anumita masura. "In factura de energie a consumatorului nu au ajuns toate costurile pe care Bruxellesul ni le cere. Avem o productie importanta de hidro- peste 24% din productia interna- am fost singurul sector care a sustinut nu numai economia nationala, ci inclusiv Guvernul Romaniei, avem si sectorul nuclear...suntem o tara care mai are rezerve de carbune pentru urmatorii 20 de ani...pentru Romania grupul 3 si 4 reprezinta economic o problema vitala.

Avem resurse nucleare suficiente pentru a putea functiona pe termen foarte mare iar in ultimul timp se dezvolta foarte multe proiecte eoliene si altele. Ne asteptam la peste 3000 de Megawati de eoliene, dar care pot crea mari probleme de functionare", a mai spus Serban.

Potrivit oficialului MECMA, Coreea, China, Rusia, dar şi Statele Unite sunt ţările care şi-au arătat interesul pentru a contribui la construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, valoarea proiectului putându-se situa în jurul a patru miliarde de euro.

“Au fost oferte de-a lungul întâlnirilor, şi din Coreea, China, Rusia, şi din America, inclusiv Bechtel, deşi Bechtel este interesată să vină ca integrator. Ar vrea să-şi asume rolul de inginer şef, ca să zic aşa. Au şi depus documente în sensul acesta. Este posibilă o întârziere pentru că partea asta pregătitoare totdeauna durează mai mult decât estimezi şi pentru că aici intervin, în principal, banii. Pentru stat este important să facă aceste două reactoare, pachetul este mai puţin important, pentru că este o afacere pentru ţară. Nu pot să fie diferenţe mari în jurul acestei valori (de patru miliarde de euro, n.r.). S-ar putea să fie şi anumite fonduri care să fie interesate, nu neapărat firme strategice”, a mai afirmat Şerban.

Secretarul de stat a menţionat faptul că, prin intermediul unei noi Ordonanţe de Guvern, se pot atrage noi investitori în proiect. “O nouă ordonanţă de guvern vizează prelungirea termenului pentru o parte din proiecte, până când vom avea nişte date legate de studiul de fezabilitate. Una dintre problemele care o să rezulte din ordonanţa de guvern şi din memorandumul pe care îl depunem este şi această posibilitate de a atrage noi investitori”, a spus oficialul MECMA.

Întrebat ce investitori din China şi-au manifestat interesul pentru lucrarea de la Cernavodă, Tudor Şerban a precizat că este vorba despre companii foarte mari.

“Tot ce a venit din China au fost companii foarte mari, primele locuri din China. Au fost pe hidro, hidrocentrale cu antipompaj. Au venit şi pe noxe, pe captare, pe mediu, pe modernizare şi retehnologizare de grupuri de centrale de cărbune. Din China s-au arătat mai puţin interesaţi pe centrala nucleară, iar din Coreea de Sud sigur. În general, cu ei am discutat asociere de proiecte, mai puţin acest lucru, preluare de pachete la companiile din cadrul Ministerului Economiei şi, bineînţeles, după aceea deveneau acţionari minoritari la funcţionarea unui grup. Marea majoritate veneau într-o afacere pentru modernizarea unui grup dintr-o centrală”, a explicat Tudor Şerban.

În ceea ce priveşte eventualitatea vânzării de acţiuni la cele două reactoare către investitori, Şerban a subliniat că "interesul s-a manifestat pe energie, adică pe comercializarea unei părţi din energie pe o perioadă lungă pe o piaţă europeană şi la nişte preţuri care mai greu pot să fie acum evaluate.

Legat de intentia Enel şi Mittal Steel de a-si majora participaţia în cadrul companiei EnergoNuclear, Tudor Şerban a răspuns că, teoretic, da. "Vor să ştie în ce măsură Guvernul apreciază acest proiect şi se implică în el", a mai completat acesta.

Conform unui proiect de hotărâre publicat marţi pe site-ul MECMA, pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă va fi înfiinţată o societate comercială mixtă independentă, în structura acţionariatului societăţii de proiect urmând să figureze mai mulţi acţionari, alături de Societatea Naţională Nuclearelectrica, evitându-se ca vreunul dintre aceştia să fie acţionar majoritar.