Om bogat, om sarac. Varianta statistica, pe quintile de venituri

Luni, 28 februarie 2011, 9:02 Economie | Finanţe & Bănci

Sursa datelor o reprezinta Banca Mondiala. Am luat cateva tari si m-am uitat la quintilele de venit. Cei mai bogati 20% fata de cei mai saraci 20%. Am calculat apoi distanta dintre acestia si am pus-o pe grafic. A iesit asa: in 1989, eram undeva cam la nivelul Bulgariei. Cele mai mari 20% din venituri ponderau cam tot cat la noi, la fel ca si cele mai mici 20% dintre salarii. La fel era si in Estonia si la maghiari. Blocul comunist avea etaje identice din acest punct de vedere, cu foarte putine exceptii. Brazilia era mult departe, ca si Columbia. In cele doua tari, 60% dintre salarii erau in quintila reprezentand  cele mai mari 20% dintre venituri. Distanta dintre cei mai bogati si cei mai saraci romani creste. Aceasta este doar una dintre concluzii, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Dupa 1989, discrepanta a inceput sa creasca. E fix ca in Biblie, nu trebuie sa ne miram. Cei care au, mai primesc. Celor care nu au, li se mai ia. Tendinta e clara din acest punct de vedere. In lume insa, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Voi lua spre comparatie cateva tari din jur. Ucraina, Ungaria, Polonia si Bulgaria. Cu exceptia Ucrainei si a Romaniei, tendinta este de apropiere a ponderilor diferitelor quintile.

Parerea mea e ca aici se vede cine a lucrat in baza unei strategii cine a umblat pompiereste cu legislatia muncii.

A propos de bogatie si saracie, din cate am citit prin niste studii ale Fundatiei Soros, oamenii au tendinta de a se considera mai bogati primavara si mai saraci toamna. Asta asa, ca barfa la o cafea. Cei care se considera saraci sunt mai degraba batrani, vaduvi, cu o instructie elementara, rezidenti in mediul rural. Alaturi de acest tip social mai regasim casnice sau someri inregistrati, dintre cei care lucreaza ocazional (zilier), locuieste in regiunile istorice Muntenia sau Dobrogea. Asta o stiu de la niste conferinte ale Mediauno.

Cei care se nu se considera chiar la limita inferioara a societatii, considerandu-se pe treaptele urmatoare pe scala saraciei sunt apropiati ca profil de cei saraci. De regula, acestia au un venit asigurat din bugetul de asigurari sociale (pensionari), iar partea de tara in care locuiesc nu mai reprezinta un factor de diferentiere; realizeaza venituri mai mari, sunt in quintilele 2 si 3.

Mijlocul societatii vine dinspre tinerii intre 18 si 34 de ani, absolventi de liceu sau cu studii superioare, rezidenti in orase, care lucreaza pe baza de contract sau sunt in procesul de formare profesionala (studenti). Locuiesc de regula in Crisana – Maramures si sunt casatoriti cu acte, situandu-se dupa venit in quintilele 4 si 5. Barbatii tinerii, cu studii superioare, care lucreaza cu angajamente ferme, rezidenti in Transilvania si  Bucuresti se situeaza in quintila superioara de venit si au tendinte antreprenoriale sau char o mica afacere.

• Cei care nu realizeaza sau au foarte putini bani sunt de regula femei, casnice, sunt someri si au studii elementare, locuiesc in mediul rural

Mai constatam o scadere a veniturilor in ultimele doua segmente, care tind sa creasca in quintilele 3 si 4. Castigatorul acestei perioade de crestere economica este individul plasat in segmentul superior de venituri. Profilele sociale ale celor cinci segmente de populatie exprima in fapt dinamica unor grupuri sociale.

Cei care nu realizeaza sau au foarte putini bani sunt de regula femei, casnice, sunt someri si au studii elementare, locuiesc in mediul rural. Cei din quintila 2 sunt apropiati ca profil cu cei din segmentul precedent, adaugandu-se la acest profil faptul de a fi agricultor si locuiesc de regula in Moldova sau Oltenia. Castiga bani ca zilieri in agricultura sau au pensie de CAP sau venituri din parcela de pamant pe care o detin.
Un paradox, care exprima dimensiunea saraciei in Romania, este faptul ca in Q3 se plaseaza somerii, pensionarii de varsta sau boala. Un alt element este faptul ca cei din aceasta grupa sunt de regula persoane de peste 55 de ani. Quintila de mijloc a societatii romanesti este constituita din oameni in varsta cu venituri din fondul de asigurari de stat, in special pensii.

In segmentul 4 de venituri apar pe langa pensionari si diferite categorii de salariati. Sunt lucratori in servicii si comert, muncitori necalificati sau calificati in domenii mai putin banoase. Locuiesc in orase de peste 30.000 de locuitori si sunt aproape de iesirea din segmentul de varsta activa.

Quintila superioara de venit grupeaza salariatii si pe cei cu afaceri, au cel putin liceul, daca nu studii superioare. Aici regasim pe maistrii tehnicieni, pe cei cu ocupatii intelectuale, functionari in administratie. Sunt casatoriti si locuiesc de regula in Bucuresti sau Dobrogea.

• Proportia veniturilor individului pe quintile de venit (%) din perspectiva regionala, rezidentiala, a tipului de localitate

O polarizare sociala mai ridicata decat media pe tara se inregistreaza in cadrul regiunilor istorice Oltenia, Muntenia. La capatul celalalt se afla realitatea social – economica din Crisana – Maramures, Banat, Dobrogea, Bucuresti. De altfel, cel mai redus indice de polarizare sociala se inregistreaza in Bucuresti, in judetele Satu Mare si Maramures. Prof. Dumitru Sandu, in “Oamenii resurselor minime” (BOP – FSD, p. 71) afirma ca in aceste judete, la care se adauga Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita, ponderea persoanelor foarte sarace este minima. Evident, mult peste media nationala este venitul quintilei 5 din rural, mai cu seama din satele resedinta de judet.

Măsuri ale inegalităţii veniturilor, frecvent utilizate, sunt indicele Gini, indicele Theil, indicele Atkinson, coeficienţi de concentraţie sau măsuri mai intuitive, cum este cazul raporturilor dintre veniturile unor grupe situate la extreme sau creşterile de venit între grupe. Interesant de urmarit este si rata de  creştere a veniturilor între decilele de venit. Saltul dintre grupele extreme este mai mare decât rata medie de creştere a grupelor mediane.
Comenteaza pe blogul lui Dan Popa