"Romanii care isi muta banii in afara tarii sunt proprietari de firma in peste 90 la suta din cazuri. Au de regula depozite de peste 100.000 de euro, iar motivele pentru care isi scot banii din tara sunt multiple- fie vor sa ii ascunda de Fisc pentru a nu plati impozite, fie nu au incredere in banci, fie au ratiuni particulare- de exemplu vor sa plece definitiv din Romania sau divorteaza", au declarat pentru HotNews.ro surse din apropierea sistemului bancar. Uitati-va la datele oficiale publicate de BNR in Rapoartele de Stabilitate, a mai precizat acesta. „Intr-o singura luna, romanii au mutat la banci straine depozite in valoare de 1,3 miliarde de lei (350 de milioane de euro, conform cursului la care a avut loc tranzactia)”, a mai spus sursa citata.

In special clientii cu depozite de valoare mare - peste 100.000 de euro – reactioneaza cel mai puternic, iar increderea in bancile locale este esentiala.

„Noi am avut un client important care a mutat intr-o singura zi un depozit de peste 20 de milioane de euro la o banca cipriota. Fireste, l-am sunat sa il intrebam de ce face acest transfer- pentru ca eram obligati sa il raportam la Biroul local de combatere a Spalarii Banilor- si ne-a spus ca intentioneaza sa plece de tot din tara si ca isi duce banii acolo unde vrea”, au declarat pentru HotNews.ro bancheri comerciali din top 15.

Un altul pur si simplu divorteaza si a facut tranzactii la limita legii pentru a-si „dosi” banii. Sunt motive si motive pentru care romanii isi fac depozite in afara tarii. Logica economica a dobanzii mai mari care ar trebui sa ii motiveze sa isi tina banii in tara nu mai opereaza, au mai spus sursele HotNews.ro.

  • Tehnicile de scoatere a banilor din tara sunt multiple

Iti faci o firma in tara in care vrei sa iti muti banii dupa care prin contracte intermediate de off shore-uri iti muti cat se poate de legal banii. Sau investesti printr-un vehicul sub jurisdictia paradisurilor fiscale in operatiuni legale. O alta metoda utilizata este cea a imprumuturilor. Faci fictiv un contract de imprumut cu o persoana fizica low profile din strainatate, care isi ia un comision din operatiune si nu se atinge de bani. Sunt atatea tehnici incat e dificil sa tii pasul cu inventivitatea „spalatorilor” de bani. Dar asta nu merge la infinit. Ca regula, 9 din 10 care isi muta banii in afara pe numele lui, o face legal. Doar un cetatean din 10 incearca marea cu degetul si e prins”, mai spune si un avocat specializat in asemenea operatiuni.

In plus, daca apare o situatie de panica, clientul se comporta la limita rationalitatii, spun bancherii. Aproape un sfert din volumul total al depozitelor atrase de bancile de talie mare de la clientii individuali este concentrat de plasamentele de peste 100.000 de euro, desi ca numar acestea reprezinta doar 0,1% din conturile de depozit.

In aceste conditii, bancile de talie mare, care concentreaza majoritatea depozitelor de valoare ridicata, sunt lovite mai puternic de panica deponentilor. "Oarecum contraintuitiv, bancile mari au inregistrat cele mai mare iesiri de depozite - in unele cazuri aceste iesiri au fost importante nu doar ca suma absoluta, ci si ca procent din propriul portofoliu", arata si surse apropiate BNR.

  • Ce nivel au atins depozitele deţinute de persoanele române în străinătate?

Depozitele deţinute de persoanele române în străinătate au crescut în 2009 cu 80,6%, la 4,46 miliarde de euro. Maximul istoric, de peste 5 miliarde de euro, a fost atins în luna septembrie, potrivit surselor citate. Creşterea banilor depuşi în afara ţării se explică si prin criza financiară. Majoritatea depozitelor din străinătate sunt făcute de firme, nu de persoane fizice, confirma oficialii BNR.

Potrivit BNR, tendinţa companiilor de a economisi în România este în scădere si din cauza plafonului de garantare a depozitelor bancare, care s-a ridicat la echivalentul a 50.000 de euro abia în iulie 2009.

Persoanele fizice şi firmele româneşti au depozite în afara ţării în valoare de 4,466 miliarde de euro, iar în băncile din România de aproximativ 17,35 miliarde de euro, conform bilanţului trimis BNR.

  • "Lista lui Blejnar", a celor 12 sau 50 sau cati sunt ei, nu spune nimic, spun bancherii

„Ceea ce nu stiu multi dintre oamenii de afaceri este ca acum organele din diferite tari actioneaza in comun pentru depistarea potentialilor evazionisti. Poti sa incerci sa iti ascunzi banii prin tot felul de paradisuri fiscale pentru ca mai devreme sau mai tarziu vei fi prins. Oricum, lista lui Blejnar, a celor celor 12 sau 50 sau cati sunt ei deocamdata nu spune nimic. E foarte posibil ca acele tranzactii sa fie perfect legale- asta se va vedea abia dupa o ancheta complicata care poate dura si un an”, spun oficiali ai Statului.

În ultimul trimestru al anului trecut valoarea plasamentelor din străinătate a coborât cu aproximativ 17%, de la 5,39 miliarde de euro la 4,46 miliarde de euro.

Aproximativ 2% din depozitele companiilor, fiecare in valoare de cel putin 100.000 euro, insumau circa 83% din valoarea acestora, arata datele prezentate la o conferinta a BNR de catre Florian Neagu, sef de serviciu in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Cu toate acestea, depozitele companiilor de pana la 15.000 euro, reprezentand circa 93% din numarul conturilor, insumau doar 5,4% din valoare, mai arata datele din noiembrie 2008.

In acelasi timp, 5,1% din volumul depozitelor companiilor aveau valori cuprinse intre 50.000 si 100.000 de euro, reprezentand 1,3% din numarul conturilor, mai arata datele din noiembrie 2008. Depozitele cuprinse intre 20.000 si 50.000 de euro reprezentau 5,2% din volumul economisirii companiilor si 3% din numarul conturilor. Totodata, depozitele intre 15.000 si 20.000 de euro insumau 1,2% din valoarea economiilor companiilor.

Depozitele persoanelor fizice de minimum 100.000 euro, reprezentand doar 0,1% din numarul acestora, insumeaza 21,3% din valoare.

"Populatia are pozitie de debitor net fata de sectorul bancar, iar cresterea economisirii la banci este in ultimul an in special pe fond de precautie", explica Neagu.

In cazul populatiei, principalii factori de influenta care se contureaza pe termen scurt sunt: structura mai conservatoare a economisirii, crestere semnificativa a riscurilor din bilanturi, scaderea averii nete si majorarea temerilor privind somajul.