Efectele economice ale cutremurului par să se agraveze pe masura ce timpul trece. Pe termen scurt, riscurile sunt ca PIB-ul sa se contracte, datoria publica sa creasca si sa asistam la cresterea ratei inflatiei, avertizeaza Roubini Global Economics intr-un raport consacrat impactului cutremurului. "Activitatea economica ar putea slabi iar productia industriala in anumite sectoare – rafinarii, otelarii, electronice si automobile ar putea incetini temporar. Consumul si investitiile vor fi si ele afectate temporar. Cu toate acestea, pe termen scurt ritmul de incetinire al PIB ar putea fi atenuat de activitatea de reconstrucţie, în special in zona infrastructurii. Impactul asupra pieţei financiare ar putea fi relativ mai important, cel mai mare impact fiind cel suferit de companiile de asigurare", se mai arata in documentul elaborat de echipa coordonata de Nouriel Roubini.

Devastatorul cutremur şi tsunamiul care a urmat ar putea să-i coste pe asiguratorii din întreaga lume până la 60 de miliarde de dolari, estimeaza AP.

"Porturile au fost închise iar anumite industrii au oprit producţia. Incepand cu 14 martie, East Japan Rail, cel mai mare operator feroviar si-a suspendat operaţiunile în zonele Tohoku şi Tokyo. In domeniul energiei nucleare exista probleme. Unsprezece centrale nucleare în Miyagi, Fukushima şi Ibaraki, care reprezintă 25% din capacitatea de generare a energiei nucleare Japoniei şi 30% din generarea de energie electrică, au fost închise din 14 martie", se mai arata in document.

  • Japonia a cerut Rusiei sa creasca cantitatea de gaze naturale şi cărbune

În Fukushima, autorităţile japoneze incearca sa tina sub control supraîncălzirea a trei din cele şase reactoare nucleare de la centrala Daiichi. Fukushima are o capacitate de producţie de 4.500 MW şi este unul dintre cele mai mari centrale nucleare din Japonia. Riscul este ca barele de combustibil din reactor sa se supraincalzeasca si sa elibereze materiale radioactive.

Japonia a cerut Rusiei sa creasca cantitatea de gaze naturale şi cărbune furnizate, pentru a compensa deficitul de alimentare cu energie nucleară. Pentru a recupera capacitatile pierdute, Japonia ar putea avea nevoie de a importa o suplimentare de 2.1 miliarde de metri cubi pe zi de gaz natural lichefiat (GNL). Japonia este cel mai mare cumparator din lume de GNL.

Exista daune serioase produse infrastructurii: o serie de poduri în Saitama şi prefectura din Iwate s-au prabusit. Aeroportul din Sendai a fost aproape distrus, în timp ce Internaţional Narita aeroport, care deserveşte zona Greater Tokyo din Japonia, a fost închis.

  • Suprafata uriasa inundata de teren arabil ar putea pune o presiune suplimentară de creştere a preţurilor la alimente

O pană de curent a învăluit o mare parte din nord-estul Japoniei, mai mult de patru milioane de case fiind ramase fără current, potrivit Tokyo Electric Power Co. O rafinărie de petrol din afara Tokyo a explodat, in vreme ce o altă rafinărie, JX Nippon Oil & Energy Corp, a încetat activitatile la rafinăriile detinute în trei oraşe. Tsunami-ul pare sa fi afectat o suprafata uriasa de teren arabil, care ar putea pune o presiune suplimentară de creştere a preţurilor la alimente.

Producătorii de oţel japonez de pe coasta Pacificului par să fi suferit prejudicii serioase iar producţia pare să fi fost afectata. Potrivit "Steel Business Briefing" Nippon Steel Kimitsu, Chiba JFE Steel şi Keihin par să fi fost afectate, deşi nici un comentariu oficial nu a fost făcut deocamdata.

La data de 14 martie, Nikkei 225 a scazut 6,2% la 9,620.49, cea mai mare cadere intr-o singura zi, potrivit Wall Street Journal. Yenul s-a depreciat după ce Banca Japoniei a anunţat decizia sa de a pompa 15000 miliarde yeni în economie. Randamentul obligatiunilor nipone au scăzut, randamentul pe 10 ani atingand minimul ultimelor doua luni.

  • Implicaţiile economice şi politice va depinde de cât timp este nevoie pentru reluarea producţiei şi distribuţiei de bunuri şi servicii

Impactul economic al cutremurului va depinde în mare măsură de cât timp este nevoie pentru reluarea producţiei şi distribuţiei de bunuri şi servicii. Gestionarea crizei de la instalaţiile nucleare din Japonia va avea, de asemenea, un impact important. Analistii au laudat guvernul pentru rapiditatea cu care au luat masuri fata de crizele anterioare. Pe 14 martie, Banca Japoniei a anuntat ca va adăuga un record de 15 trilioane de yeni (183 miliarde dolari) în lichiditate pentru economie şi s-a oferit să cumpere 3000 miliarde de yeni in obligaţiuni de stat de la creditori în tranzactii repo începând cu 16 martie.

Financial Times noteaza, potrivit economistului Nomura Takahide Kiuchi, ca BoJ ar putea mari programul său de cumpărare a activelor de la aproximativ 5 trilioane de yeni la 8-10 miliarde yeni. Goldman Sachs scrie că se aşteaptă ca BoJ "să elaboreze noi măsuri în contextul actual de politică monetară cuprinzătoare pentru a sprijini reconstrucţia zonelor afectate.

Guvernul nipon, deja împovărat, va suporta o mare parte a costurilor de reconstrucţie dintr-un fond de urgenţă ataşat la bugetul său. Potrivit Ministerului Finanţelor, există încă aproximativ 200 de miliarde de yeni (2.41 miliarde dolari), în bugetul pentru anul fiscal incheiat la 31 martie si alte 350 de miliarde de yeni în bugetul de anul viitor prevazuti pentru situaţii de urgenţă. Costul cutremurului din Kobe (în ianuarie 1995) a fost estimat la 13 trilioane de yeni.

Analiştii susţin că exista riscul slabirii economiei in urmatoarele doua trimestre, dar incepand cu ultimul trimestru al acestui an eforturile de reconstructie ar putea sa produca efecte pozitive.

Global Insight arata intr-un raport de pe 11 martie ca orice apreciere semnificativă a yenului, de exemplu la un nivel de 80/USD ar provoca interventia BoJ in piata FX.