Ministerul Muncii reformeaza prestatiile sociale. "Sistemul de asistenta sociala a devenit prea costisitor in raport cu rezultatele asteptate", spune ministrul Botis

Miercuri, 16 martie 2011, 15:51 Economie | Finanţe & Bănci

Reducerea perioadei de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului, introducerea testarii veniturilor pentru beneficiarii din familiile instarite; dezvoltarea unui sistem de detectare a cazurilor de frauda prin verificari incrucisate sau reducerea numarului de persoane care depind de sistemul de asistenta sociala cu cel putin 100.000 persoane- acestea sunt cateva dintre masurile de reforma in domeniul reformei sistemului de asistenta sociala, publicat de Ministerul Muncii. La nivelul anului 2011, riscul de erori, frauda si coruptie din cadrul sistemului de asistenta sociala din Romania este unul ridicat, una din cauze fiind numarul redus de inspectii. Inspectiile tematice efectuate in 2010 de inspectorii sociali din Romania au constatat nereguli in cadrul a doua prestatii sociale: venitul minim garantat (12% din cazuri) si indemnizatiile pentru persoanele cu handicap (14%).

• Cei mai saraci 20% dintre romani primesc un sfert din totalul beneficiilor contributorii

Cei mai saraci 20% dintre romani (ordonati dupa venitul ce nu provine din transferuri sociale) primesc 24% din totalul beneficiilor contributorii. In cazul beneficiilor financiare necontributorii distributia sumelor pare sa fie similara: 22% din totalul fondurilor pentru beneficiile necontributorii se duc catre cei mai saraci 20% dintre indivizi. Populatia aflata in decilele superioare privind distributia veniturilor (cei mai bogati 20% dintre romani) beneficiaza de asistenta sociala.

Sistemul de asistenta sociala a devenit prea costisitor in raport cu rezultatele asteptate (cheltuielile mari cu indemnizatia de crestere a copilului nu a condus la o crestere a natalitatii) si ineficace din punct de vedere al solutionarii nevoilor sociale pe termen scurt si mediu. De asemenea, faptul ca numai o parte din beneficiile de asistenta sociala sunt acordate pe baza evaluariii situatiei reale a familiei, iar mecanismele de evaluare, verificare si inspectie nu sunt functionale, au condus la aparitia erorilor sl fraudelor si prin urmare la ineficienta raportului
cost/beneficiu a sistemului.

• Riscul de erori, frauda si coruptie din cadrul sistemului de asistenta sociala din Romania este unul ridicat

Un element important al reformei sistemului de asistenta sociala il constituie combaterea erorilor, fraudelor si coruptiei (EFC) din sistem. Chiar daca majoritatea beneficiarilor de asistenta sociala sunt onesti, o parte dintre acestia beneficiaza de prestatii la care nu au dreptul, fie datorita unei erori involuntare savarsita de personalul angajat sau de solicitant fie datorita fraudei. Nici un sistem de asistenta sociala nu este imun fata de erori si fraude. Chiar daca nici o tara nu poate elimina total EFC, sumele de bani pierdute pot fi reduse prin instituirea unui mecanism eficient pentru prevenirea, detectarea si descurajarea EFC.
La nivelul anului 2011, riscul de erori, frauda si coruptie din cadrul sistemului de asistenta sociala din Romania este unul ridicat, una din cauze fiind numarul redus de inspectii. Inspectiile tematice efectuate in 2010 de inspectorii sociali din Romania au constatat nereguli in cadrul a doua prestatii sociale: venitul minim garantat (12% din cazuri) si indemnizatiile pentru persoanele cu handicap (14%).

Capacitatea personalului de la nivel local de a verifica exactitatea informatiilor furnizate de solicitanti (pe proprie raspundere) este destul de limitata. La nivel international, verificarea informatiilor furnizate de solicitanti se face prin doua metode: acte doveditoare si verificari incrucisate cu informatii similare din alte baze de date. Aceasta a doua metoda, care s-a dovedit extrem de eficienta sub aspectul costurilor la nivel international, nu este utilizata inca in Romania.

• O linie telefonica gratuita ar putea fi introdusa in cel mult un an

Astfel de informatii exista in alte baze publice de date (cum ar fi SAFIR, cea privind pensiile, indemnizatiile de somaj, cea a ANAF si registrul de stare civila), insa acestea nu ajung la personalul care se ocupa de determinarea eligibilitatii. O verificare suplimentara a dosarelor inaintate de primarii s-ar putea efectua la diferite niveluri de guvernare (in speta, la nivel judetean). In prezent, birourile Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale efectueaza doar procesari ale datelor de baza si plati. Functia de verificare a agentiilor judetene ar putea fi consolidata, in special prin verificarea incrucisata a datelor pe baza de comparatie cu alte baze de date, in scopul detectarii neregulilor, si prin transmiterea acestor informatii autoritatilor locale si Directiei generale de inspectie sociala.

Verificarea datelor din surse multiple constituie o componenta esentiala a oricarei strategii care urmareste identificarea EFC. In Marea Britanie, aceasta este sursa cea mai eficienta sub aspectul costurilor de generare a sesizarilor in scopul investigarii suplimentare. Verificarea datelor din surse multiple nu implica integrarea bazelor de date.

O linie telefonica inregistreaza reclamatii de la publicul larg care sunt mai intai evaluate si, in cazul in care se dovedesc credibile, aspectele prezentate sunt investigate de inspectorii sociali. In mai multe tari, liniile telefonice gratuite s-au dovedit a fi o modalitate eficienta sub aspectul costurilor de directionare a inspectiilor. Romania dispune deja de un astfel de sistem, operat de autoritatea fiscala (ANAF), unde pot fi raportate cazurile de frauda si evaziune fiscala - acesta ar putea fi extins astfel incat sa includa si fraudele din sistemul de asistenta sociala.

Procedurile pentru personal in ceea ce priveste raportarea suspiciunilor de EFC din sistem ar trebui analizate, standardizate si imbunatatite. Acest lucru s-ar putea realiza sub forma unei linii telefonice de urgenta sau a unei proceduri administrative prin intermediul careia sesizarile sunt transmise Directiei generale de inspectie sociala. Evaluarea sesizarilor si inspectarea dosarelor sau entitatilor relevante/asociate ar trebui sa revina inspectorilor sociali.

In prezent, nu exista o evaluare sistematica a riscurilor la care este expusa integritatea sistemului de prestatii sociale. Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale prin Directia generala de inspectie sociala vor crea o unitate centrala care sa analizeze si sa verifice rapoartele de inspectie existente si astfel sa ajunga la profilurile acelor primarii si acelor grupuri de solicitanti (pe criterii de varstil, profesie, situatie familiala etc.) care prezinta cele mai crescute riscuri de comitere a EFC-urilor pe regiuni. Ulterior, riscurile pot fi ierarhizate in ordinea prioritatii iar aceste informatii pot ajuta inspectorii sociali sa isi directioneze activitatile de inspectie.

Principalele masuri de corectie prevazute in strategie includ:

• consolidarea acestor programe intr-un singur program, denumit orientativ venit minim de insertie, la nivelul anului 2013;
• co-responsabilizarea beneficiarilor venitului minim de insertie, prin conditionarea acordarii beneficiilor de participarea si rezultatele scolare ale copiilor si de cautarea activa a unui loc de munca in cazul parintilor;
• reducerea costului si a perioadei de acordare a indemnizatiei de crestere a copilului;
• consolidarea platilor pentru persoanele cu disabilitati intr-o singura prestatie, si introducerea testarii veniturilor pentru beneficiarii din familiile instarite;
• efectuarea de verificari (inspectii) in toate programele de asistenta sociala care au un risc ridicat de eroare sau frauda (ajutorul social; alocatiile familiale; ajutoarele de caldura; alocatiile pentru persoane cu handicap; indemnizatia de crestere a copilului);
• cresterea efectivitatii activitatii de inspectie sociala, prin introducerea profilarii clientilor, a unui sistem de sesizari a iregularitatilor si a unei politici de sanctiuni eficace;
• dezvoltarea unui sistem de management al informatiei integrat, utilizat atat pentru plata prestatiilor sociale, a detectarii cazurilor suspecte de erori sau frauda prin verificarea incrucisata a informatiei din bazele de date publice;
• interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale si cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agentiei de Ocupare si Formare Profesionala, Registrului civil, ANAF);
• tintirea programelor destinate familiilor cu venituri mici catre familiile din prima chintila; reducerea costurilor de acces la prestatiile sociale ale beneficiarilor cu circa 20%, prin armonizarea si simplificarea procedurilor de cerere si recertificare; economii bugetare, prin reducerea erorilor si fraudei din sistemul prestatiilor sociale de circa 0,1% din PIB anual;
• reducerea numarului de persoane cu varsta si apte de munca care depind de sistemul de asistenta sociala cu cel putin 100.000 persoane (estimare preliminara).