Ancheta HotNews.ro

Joi, 17 martie 2011, 14:35 Economie | Finanţe & Bănci

HotNews a contactat autoritatile fiscale elvetiene si Banca Reglementelor Internationale (banca Bancilor Centrale) in incercarea de a lamuri ce anume cuprinde lista pe care presedintele ANAF Sorin Blejnar a declarat ca a primit-o de la Fiscul elvetian, cuprinzand 12 romani posibil evazionisti fiscali. “Probabil ca persoanele de pe lista menţionată de Dvs au optat pentru o raportare voluntară. În cadrul acestei proceduri privind raportarea voluntară, cetatenii autorizeaza in mod expres banca pentru a comunica autoritatilor statului in care isi are domiciliul. Prin urmare, nu credem ca este vorba de bani nedeclarati. Romania a primit 11 asemenea informari in 2007, 23 in anul 2008 si 30 in anul 2009, au mai declarat pentru HotNews oficiali ai Fiscului din Tara Cantoanelor.

"Această listă ar putea fi legate de acordul privind impozitarea depozitelor între UE şi Elveţia, care se aplică în România din anul 2007. Potrivit acestui document, beneficiarii dobânzilor plătite în Elveţia, pot alege între impozitul reţinut la sursă şi dobanzile platite autorităţilor fiscale din ţara în care beneficiarul îşi are reşedinţa. Probabil ca cele 50 de persoane de pe lista menţionată au optat pentru această raportare voluntară. În cadrul procedurii privind raportarea voluntară, cetatenii autorizeaza in mod expres banca pentriu a comunica autoritatilor statului in care isi are domiciliul", au mai declarat pentru HotNews oficiali ai Fiscului din Tara Cantoanelor.

• Romanii- companii si persoane fizice au depus in strainatate 1,7 miliarde de dolari, spune BRI

Demersurile HotNews nu s-au oprit aici. Am contactat Banca Reglementelor Internationale, solicitandu-le o informare cu privire la banii aflati in conturile din strainatate ale romanilor. Raspunsurile celor de la BIS le-am primit in mai putin de doua ore, iar sumele arata urmatoarele. "Bancile locale  au plasat depozite (mai putin in Rusia, China si Polonia, care nu raporteaza BRI) de 4,038 miliarde dolari (nivel actualizat in sept 2010). Populatia si firmele din Romania au depusi in strainatate 1,7 miliarde de dolari, a  confirmat pentru HotNews.ro Swapan Kumar Pradhan, Statistical Analyst MED, International Banking and Financial Statistics (IBFS)

• Care e procedura in cazul depozitelor din Elvetia?

Prin Directiva Dobanzilor intre UE si Elvetia, Romania primeste un impozit pe urma depunerilor din conturile cetateniilor romani fara a se cunoaste sursa.
Impozitul pe dobanda este retinut automat la sursa de catre banci. Acest instrument protejeaza secretul bancar deoarece nu divulga numele titularului. Doar in cazul in care titularul declara ca plateste impozitul pe dobanda la el in tara si acesta depune o cerere la finante acolo unde are domiciliul, pentru a plati impozitul pe dobanda de acasa, fiscul elvetian comunica datele fiscului tarii de rezidenta. In aceste cazuri insa titularul doreste EXPLICIT acest lucru. Procedura este simpla: Ionescu are un cont in Elvetia si nu accepta oprirea la sursa de 25% pe dobanda efectuata de catre fiscul elvetian. X depune la finante la el acasa o dovada pentru impozitul platit in aceasta forma si solicita impozitarea acasa, care poate fi mult mai mica. Tocmai aceasta a fost ratiunea impozitului anonim care din iunie 2011 va creste la 35%, ca sa motiveze contribuabilul sa plateasca impozitul pe dobanda la el acasa. Daca X are bani curati in mod sigur ca va proceda in acest fel. Daca nu are bani curati dobanda ramande sa fie impozitatata cu 25% pana la 35% in Elvetia. Elvetia insa NU comunica aceste date fiscului Romaniei. Fluxul informatiei este de la contribuabil la finante si nu de la fiscul elvetian la cel roman. Din moment ce Ionescu opteaza sa plateasca impozitul la el in tara firesc ca nu are nimic de ascuns. Acest sistem ii protejeaza identitatea. Directiva UE se aplica numai la persoane fizice insa nu la fundatii si alte persoane juridice.

• “Fishing around” nu exista

Ceea ce Elvetia a relaxat dupa 11.9.2001 este foarte exact codificat in tratatele cu UE si in tratatele impotriva dublei impuneri incheiate cu diferitele state. Forma in care Elvetia ar trimite o lista fara vreo solicitare din partea autoritatilor de la Bucuresti nu se regaseste in acordurile sau tratatele in vigoare. Elvetia acorda sprinjin in cazul in care statul solicitant isi exprima un interes calificat prin nume, adresa, identificarea exacta a bancii etc.

In cazul in care Blejnar ar fi demarat insa inainte o ancheta pentru evaziune fiscala el ar fi tebuit sa solicite fiscului elvetian informatii. Aceste informatii se obtin insa numa in in cazul in care a) s-a demarat o ancheta, b) fiscul solicitant are date despre cont (sau numar IBAN), adresa si numele bancii.
Romania si Elvetia au semnat la 28.2.2011 un protocol pentru un amendament la acordul romano-elvetian impotriva dublei impuneri care ar reglementa accesul la informatii dupa modelul de mai sus. Insa pentru acest lucru mai este nevoie de ratificare si nici intr-un caz nu se aplica retrospectiv.

"Probabil ca daca presedintele ANAF ar fi fost si mai motivat sa afle detalii despre conturile romanilor din Elvetia el ar fi trebuit sa ceara Germaniei acele date care Germania le-a pus tuturor la dispozitie anul trecut in februarie dupa ce au scos prin diferite misiuni undercover zeci de mii de date din Elvetia. Insasi guvernul a oferit si altor tari solicitante date despre contribuabilii lor, deoarece misiunile germane au scos date la modul general fara diferenta de cetatenie. Austria, Olanda, Suedia si Australia au acceptat cu drag oferta Germaniei. Romania de ce nu a cerut?", s-au intrebat surse apropiate Finantelor Elvetiene.