Rezumat: Domnul Ionescu este client Volksbank si a obtinut o sentinta definitiva, irevocabila, pe calea ordonantei presidentiale prin care Volksbank e obligata sa nu mai perceapa comisionul de risc. Sentinta nu se aplica, iar domnul Ionescu, functionar public cu salariul “ajustat” e intr-o delicata situatie financiara. Pentru usurinta lecturii, prin “reclamanti”, rugam a se citi “familia Ionescu”. “Parata” este Volksbank, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Detalii: între reclamanţi şi pârâtă s-a incheiat Convenţia de credit nr. ….07.2007, prin care reclamantii erau obligati la plata unui comision de risc (pct.5 lit.a din Condiţii speciale ale Convenţiei). Prin OUG 50/20 10 în vigoare la

figura1

figura1

Foto: Hotnews

21.06.2010 se arată expres şi limitativ care sunt comisioanele permise de lege printr-un contract de credit, respectiv interzice in mod expres introducerea şi perceperea de noi comisioane (art.35 lit.b).

Pârâta nu s-a conformat. La data de 22.09.2010 s-a eliberat un Plan de rambursare credit prin care reclamantii sunt obligati la plata unui comision nou, comisionul de administrare credit.

Domnul Ionescu, ca aproape toti Ionestii din Romania, nu stiau dedesubturile contractelor dintre client si banca. Au vazut reclamele si au crezut ca ce e ieftin acum (francul elvetian) ieftin ramane, iar ce e mare si frumos (venitul lor), mare si frumos ramane.

Intre timp, austeritatea a venit si s-a instalat pe fluturasul lor de salarii. Salariile nu le mai acopereau ratele, basca cheltuielile cu copilul.

S-au adresat bancii, fara rezultat. S-au adresat Protectiei Consumatorului, care a aplicat o amenda, dar tot degeaba. Banca stia una si buna: comisioanele o data fixate, trebuie achitate indiferent de ce si cum.

Pauza publicitara

Potrivit unor calcule facute de Grupul Oamenilor Care Iubesc Volksbank, banca se confrunta cu circa 9800 de procese din partea clientilor si ai autoritatilor. La randul ei, nici Volksbank nu sta cu comisioanele in san, actionand in judecata tot ce se poate. Rata de castiguri nu are

fig2

fig2

Foto: Hotnews

rost sa va spun in ce parte inclina balanta.

Oamenii din banca sunt si ei furiosi, pentru ca dupa ce unii sau altii au facut magarii, cei care trebuie sa dea nas in nas cu clientii sunt cei din front office.

S-a ajuns pana acolo incat chiar oameni din interiorul bancii au atras atentia in Germania pe site-ul Volksbank asupra unor lucruri, sa le spunem ne-elegante care se petrec. Tot degeaba.

Pauza publicitara incheiata.

Dupa o serie de articole in care scriam despre banca poporului, am fost sunat sau mi s-a spus ca sunt la limita calomniei. Am transmis ca sunt foarte dispus sa am o intalnire pentru un interviu cu actualul presedinte si cu d-na Fatu, vicele plecat din banca. S-a aprobat doar cu dl Presedinte, dar a durat peste 3 saptamani. Ba era in Germania, ba la Praga. In cele din urma, domnia sa a

fig3

fig3

Foto: Hotnews

raspuns asa cum ati putut citi. Mi s-a parut normal si decent sa ofer dreptul la explicatii. Ca aceste explicatii nu acopera mai nimic din intrebarile care planeaza asupra bancii, asta este deja o alta chestiune.

Drept pentru care am eliberat prezenta.

P.S.

Intr-un email anterior al aceleiasi VB, sunt acuzat aproape de vampirism economic. “Am observat cu regret faptul ca materialele publicate in data de 07 Sep 2010, avand titlul “Grupurile de discutii de pe internet vs banci. Primele, mult mai dinamice. Bancile cauta solutii de contracarare” si“Clientii Volksbank: Ne-am trezit cu modificari ale dobanzii si re-denumiri ale comisioanelor fara sa ne dam acceptul” nu au inclus pozitia oficiala a Volksbank referitoare la subiectele abordate. Mai mult decat atat, Volksbank Romania nu a primit din partea publicatiei dumneavoastra sau a reprezentantilor sai nicio solicitare, scrisa sau verbala, de a ne exprima punctul de vedere pe aceasta tema”, se arata in debutul textului primit pe e-mail.

“Prin acest fapt, consideram ca ati incalcat, prin omisiune sau in mod intentionat, regulile deontologice fundamentale ale activitatii dumneavoastra, fapt care a condus la redactarea si apoi publicarea unor articole partinitoare, dezechilibrate si defaimatoare, propagand astfel in randul distinsilor dumneavoastra cititori un adevar total eronat”, mi se mai spune, uitandu-se faptul ca prima mea solicitare adresata lor dateaza dmult, dar la care nu am primit nici azi un raspuns.

“Dupa cum probabil stiti, Volksbank Romania a demarat o campanie de informare a clientilor sai referitoare la procedura de implementare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 50/2010, drept un nou pas al unui proces continuu si prioritar pentru noi, de a stabili si mentine o relatie transparenta si mutual benefica cu toti clientii si partenerii bancii.

Suntem prima banca care a discutat deschis cu clientii sai (sublinierea imi apartine) si care a acceptat sa lucreze aplicat, impreuna cu dansii, pe marginea unor aspecte din contractele de credit. Citarea unor surse anonime din cadrul unor forumuri online, nu impiedica o eventuala angajare a raspunderii persoanelor in culpa.

Avand in vedere detaliile enumerate mai sus, speram ca pe viitor colaborarea noastra sa se incadreze in parametrii deontologici specifici ambelor companii.

Va multumesc si o zi excelenta!”

I-am sunat, am discutat pret de 5 minute, cat sa le spun ca demult le trimisesem solicitarile pentru discutii online sau interviuri, ca pozitia mea nu e anti-banca atata vreme cat am publicat asta si asta, dupa care am convenit asupra unui interviu cu cei responsabili de a raspunde concret.

Le-am trimis 10 intrebari, carora sper din toata inima ca vor raspunde. Interesul meu este de a incerca sa lamuresc cine si cata dreptate are, punand in comun pozitiile BNR, clienti, banci comerciale.

Sustin si acum ca retroactivitatea Ordonantei 50 este nefericita, dar nu judec motivele care au dus la aceasta concluzie. Constat ca dreptatea poate fi la mijloc. Clientii sunt indreptatiti sa ceara daune acolo unde se simt lezati, asa cum banca e indreptatita sa limiteze erorile proprii de cele transmise prin contagiune.

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa