"Investitorii de calitate se uita la patru aspecte, cand decid sa investeasca: flexibilitatea fortei de munca, infrastructura, functionarea justitiei si adancimea pietelor financiare. Pe partea de infrastructura si flexibilitatea fortei de munca s-au mai inregistrat cateva lucruri. Bifam astfel doua din patru lucruri", a spus economistul sef al BNR Valentin Lazea, la un seminar organizat de Consiliul Investitorilor Straini pe tema constituirii unei liste cu 10 proiecte prioritare pentru Romania.

Valentin LazeaFoto: Hotnews

Tipul de investitori pe care ii atragem depinde de conditiile macroeconomice si de cele institutionale, a mai spus Lazea. Conditiile macroeconomice vor trebui sa respecte criteriile de convergenta nominala, asa incat nu vom avea o relaxare pe partea de inflatie, deficite samd . "Nu numai pentru ca suntem parte a Pactului euro plus sau pentru ca avem un acord cu FMI, ci pentru ca orice derapaj ar fi sanctionat de pietele straine. Riscul de tara s-a imbunatatit puternic. De la a noua cea mai riscanta tara suntem acum a 16-a cea mai riscanta tara", a mai spus ecnomistul sef al bancii de emisiune.

Potrivit acestuia, Romania trebuie sa fie atenta ce investitori isi selecteaza in viitor. "Sunt unii investitori straini care se simt bine daca conditiile macroeconomice sunt relaxate si subrede, sunt altii carora le convin conditii institutionale la limita ruralitatii, dar noi nu pe acest tip de investitori dorim sa il atragem", a explicat Lazea.

Cifra pe doua luni privind investitiile straine este imbucuratoare, mai spune Lazea, considerand insa ca nu este foarte relevanta. "Au trecut doar doua luni. In plus, trebuie sa spunem ca anul trecut a fost un an foarte slab, deci efectul de baza e puternic", mai explica el. Revenind la prioritizarea proiectelor, ea este in opinia economistului sef al BNR cu atat mai necesara cu cat ne este solicitata de Comisia Europeana in cadrul programului Semestrului European. Romania trebuie sa trimita programul national de reforma si cel de convergenta la Bruxelles iar aceste doua documente trebuie sa fie consistente unul cu celalalt.

  • E nevoie de o ordine in cele 46.000 de proiecte

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a prezentat joi o lista cu principalele 10 proiecte (din cele peste 46.000 existenţe) care ar trebui finalizate, potrivit unei analize cost/beneficiu făcute de membrii FIC, acestea urmând să creeze aproximativ 500.000 de noi locuri de muncă. Potrivit documentului, pe primele locuri în lista celor 10 proiecte se află Autostrada Nadlac-Sibiu, ca parte a Coridorului IV, care va conecta Europa de Vest la Marea Neagră, autostrada Bucureşti-Braşov, proiecte de infrastructura Craiova-Constanţa, hirdrocentrala de la Tarniţa şi obţinerea unui sprijin guvernamental pentru un proiect pan-european – Extreme Light Infrastructure (ELI). Pe listă se mai află investiţii în infrastructura necesară (aeroporturi, autostrăzi, hoteluri, stadioane) pentru participarea României la organizarea campionatului european de fotbal.

România ar putea beneficia de investiţii de 10 miliarde de euro în următorii zece ani (care vor duce la o creştere a PIB-ului de 2,9% pe termen mediu) în cazul în care ar participa la organizarea campionatului european de fotbal UEFA în 2020-2024, alături de Bulgaria sau Ungaria, arată calculele investitorilor străini. Acest proiect va duce la crearea a 97.500 de noi locuri de muncă pe termen mediu şi va creşte veniturile la buget cu 3,8% (tot pe termen mediu).

Lista CIS vine în contextul în care statul are deschise peste 40.000 de proiecte de investiţii şi astfel cheltuie bani degeaba, pentru că nu pot fi derulate toate odată şi niciun guvern nu a venit până acum cu o lista de priorităţi.

  • Asteptarile investitorilor straini fata de Romania si reciproc

De la investitorii străini, România este îndreptăţită să aştepte injecţii de capital (în condiţiile unei economisiri interne insuficiente), aport de management şi know-how si deschiderea spre pieţe externe, de altfel greu accesibile, a mai sustinut la o conferinta recenta Valentin Lazea. În acelaşi timp, investitorii străini sunt îndreptăţiţi să aştepte de la România, în afară de o fiscalitate relativ redusă şi o forţă de munca ieftină, şi progrese în ceea ce priveşte: îmbunătăţirea infrastructurii (de transport, energetica etc.), liberalizarea pieţei muncii, calitatea funcţionării sistemului juridic si adâncimea pieţei financiare.

De la Uniunea Europeană, România este îndreptăţită să aştepte reintegrarea în familia europeană, pe toate dimensiunile (economică, instituţională, culturală etc.), fonduri nerambursabile de circa 20 miliarde euro si apropierea treptată şi sustenabilă de la un nivel mediu al PIB/locuitor (la PPP).

La rândul ei, Uniunea Europeană aşteaptă de la România o strategie de creştere economică exprimată prin Programul Naţional de Reforme (PNR), o abordare prudentă a finanţelor publice exprimate prin Programul de Convergenţă (PC) care să aducă indicatorii macroeconomici în concordanţă cu Pactul de Stabilitate şi Creştere si o corelare timpurie a prevederilor din PNR şi PC în cadrul Semestrului European.

De la Fondul Monetar Internaţional, România este îndreptăţită să aştepte finanţare ieftină atunci când condiţiile de pe pieţele internaţionale se înrăutăţesc din motive obiective, o „ştampilă” de conformitate a politicilor cu interesele pe termen lung ale ţării si „cumpărarea de timp” necesar pentru efectuarea reformelor structurale.

Totodată, FMI are temei să aştepte ca România să-şi onoreze angajamentele luate si să plătească la timp împrumuturile contractate (ceea ce presupune accesul permanent la pieţele private de capital).