Laurentiu Mitrache (CEO Leumi Bank), Gheorghe Muntean (dir.gen Italo Romena) au fost alesi in Consiliul Director al Asociatiei Romane a Bancilor in urma sedintei AGA desfasurata joi, a anuntat presedintele Asociatiei, Radu Ghetea.

Asociatia si-a schimbat statutul inca din luna februarie, cand numarul de membri al organului de conducere a crescut de la 5 la 7, iar denumirea s-a schimbat din CA in Consiliul Director.

"Am dorit sa putem accesa baza de date a Politiei pentru a depista pe cei care utilizeaza carti de identitate false, creandu-ne probleme. Autoritatea Naţionala de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ne refuza insa acest acces, pe motiv ca nu putem sa il exercitam decat pentru clientii proprii", a mai spus Ghetea. De asemenea, ARB a mai fost impiedicata sa contribuie la proiectul platii online a taxelor. "De asemenea, stiti probabil ca s-a pus la punct un sistem de plata a taxelor si impozitul cu ajutorul cardurilor. Am primit solicitarea de a contribui si noi ca bancheri la trimiterea instiintarilor catre populatie, pentru ca nu are rost sa trimiti acest tip de instiintari si celor care nu au carduri. Din nou am fost refuzati de catre ANPC. Vom relua discutiile cu dansii pentru a iesi din aceste blocaje", a explicat seful bancherilor romani.

Noua componenta a Consiliului Director al ARB este: Radu Ghetea-presedinte, Petre Bunescu- vicepresedinte, Steven van Groningen, Oana Petrescu, Sergiu Oprescu, Laurentiu Mitrache (CEO Leumi Bank), Gheorghe Muntean (dir.gen Italo Romena)-membri.

  • O noua functie va fi inclusa in organigrama ARB- cea de presedinte executiv- va fi salariat al ARB, neavand voie sa faca parte din conducerea vreunei banci. Reprezentarea ARB in fata autoritatilor va fi astfel facuta de o persoana care sa nu faca parte din conducerea vreunei banci, a mai anuntat Ghetea.​ Deocamdata nu se stie cine va fi angajat pe acest post, Ghetea declarand ca se cauta angajatul ideal- conducator din linia secundara a bancilor sau fost bancher, salariul urmand sa fie la nivelul postului similar din sistemul bancar, a mai precizat seful ARB.
  • Procesul de recuperare a creditelor prin valorificarea garantiilor va avea de suferit odata cu renuntarea la executorii bancari. Procesul va incetini, pe de o parte. Apoi, clientii vor avea si ei de suferit din cauza costurilor cu executarea in cazul executorilor judecatoresti sunt mult mai mari decat cu cei bancari, iar aceste costuri vor fi suportate integral de client. Executorul judecatoresc cere si un comision (in cazul celor bancari nu exista), iar in foarte multe cazuri executorul bancar are abilitatea ca nu e bine sa execute garantia, cat mai degraba sa renegocieze plata ratelor.
  • Mai multe banci au executat alaturi de alti creditori un bun care garanta credite de 7.800.000 de lei. Bunul s-a vandut cu 84.000 de lei, bani care nu au acoperit decat comisionul executorului. Clientul a ramas si fara bun si dator in continuare la banci.
  • Despre taxarea bancilor: o asemenea prevedere este imorala, ilegala si poate avea efecte neplacute de genul scumpirii creditelor si a blocarii si mai puternice a activitatii de creditare. Pentru sistemul bancar local e imorala pentru ca la noi Statul nu a trebuit sa dea bancilor, bani. In aceste conditii, de ce sa aplicam aceleasi legi ca in Grecia de pilda. O astfel de taxa mai degraba ar slabi sistemul romanesc bancar.
  • La sanatatea sistemului bancar romanesc, BNR a avut un foarte important rol, chiar daca noi ii mai criticam pe alocuri.
  • Bancile comerciale nu vor mai avea executori bancari, rolul acestora urmand sa fie preluat de executorii judecatoresti, a mai anuntat seful ARB.