Panicile sunt la fel de vechi precum pietele insele. Unele au pornit de la dereglementarea pietelor. Altele au implicat investitii in state fictive, (niste Madoffi la inceput de drum) sau doar contagiunea pietelor. In ultimii 200 de ani, pietele din SUA si Marea Britanie au cunoscut ce e aia panica de foarte multe ori: 1819, 1825, 1837, 1857, 1873, 1893, 1901, 1907, 1929, 1987, contagiunea asiatica din 1997 şi mai nou 2007-2008. Vezi cum s-a ajuns sa inventezi tari fictive numai ca sa iei un credit sau ce inseamna contagiunea in economia reala. Poate merita sa le amintim. In episodul urmator, panica pietelor romanesti, scrie Dan Popa pe blogul sau.

  • Panica din 1819

A fost prima mare criză financiară din Statele Unite, aparuta la finalul a ceea ce americanii au denimit Era of Good Feelings. Panica a marcat sfârşitul expansiunii economice care a urmat războiului din 1812 şi a inaugurat calea unor noi politici financiare. Clyde Haulman, un profesor american de economie sugerează că panica a fost de fapt mult mai complexa decât s-ar sugera. A fost un eşec al sistemului bancar în urma războiului din 1812, combinat cu problema depresiei si a „overspeculation”ului. Economistii scolii austriece vad in recesiunea la nivel national care a rezultat in urma panicii din 1819 un prim eşec al politicii monetare expansioniste (această explicaţie se bazează, e drept, pe teoria austriacă a ciclului de afaceri).

Guvernul se imprumutase masiv pentru finanţarea războiului din 1812, ceea ce a dus la o presiune foarte (prea) mare asupra băncilor, culminand cu suspendarea plăţilor în 1814 si in perioada 1819-1821. Deponentii si-au pierdut in buna parte banii, dar la scara macro acest lucru a fost printre cele mai mici efecte. Victime colaterale parca se spune, nu? Sa tinem cont si de faptul ca, din cauza evenimentelor internaţionale, cererea europeana pentru produsele alimentare americane a fost foarte scazuta.

S-a ajuns in scurt timp la o nebunie. Se tipareau bancnote false, apareau cambiile si biletele la ordin pe care nu toti stiau cum sa le utilizeze si in final bancile au cazut pe capete. Somajul a atins 75 la sută din locuitorii din Philadelphia de pilda, iar 1.800 muncitori au fost închişi pentru datorii. În Baltimore, primaria a fixat la marginea orasului un teren unde locuitorii ramasi fara case puteau sa isi stabileasca cartierul de campare cu corturile.

Remedii propuse: Nordistii voiau o creştere a tarifelor. Sudistii voiau dimpotriva, o reducere a lor, sperand ca liberul schimb va scoate tara din criza. Se cerea cu insistenta restricţionarea creditului bancar, scutirea directă de datorii a debitorilor, propuneri de lucrări publice si legi anti-camătă. Panica a luat sfarsit in 1823.

  • Panica din 1825

Bursa cade pe fondul unor investitii speculative, mai ales in America Latină, inclusiv in statul imaginar Poyais. Povestea inventarii acestei tari imaginare ii apartine lui Gregor MacGregor, un aventurier scotian, altminteri simpatic. Cert e ca i-a convins pe nesperat de multi investitori sa isi bage banii in investitii facute in statul inexistent. Revenind la criza, ea s-a resimtit cel mai acut în Anglia, unde 70 de banci au falimentat. O infuzie din rezervele de aur de la Banque de France a salvat Banca Angliei de la un colaps complet. Acest atac de panica e mentionat ca fiind prima criza moderna. Bank of England a fost acuzata ca nu a supravegheat deloc bancile si ca a majorat dobanzile ca sa isi protejeze investitorii proprii, in loc sa le reduca pentru a proteja populatia.

  • Panica din 1837

...a fost de fapt o criză financiară în Statele Unite, construita pe o febra speculativa. Bancile acceptau la plata doar monede de aur si argint. A impins SUA intr-o recesiune de 5 ani. Unii dau vina si pe deficitul bugetar al SUA care a crescut extraordinar, in paralel cu oferta de bani in crestere si cu dobanzi in scadere (basca retragerea unor fonduri guvernamentale de la cea de-a doua banca a tarii). Altii vorbesc despre introducerea bimetalismului in Mexic (ceea ce a facut ca legea lui Gresham - cea cu moneda rea o scoate pe cea buna din circulatie - sa se aplice la adevarata amplitudine). În numai două luni, pierderile din falimentele bancare din New York urcau la 100 milioane dolari. “Din 850 de bănci din Statele Unite, 343 s-au inchis cu totul, 62 au fost cu dificultate salvate. In 1842, economia americana a fost capabila sa-si revina oarecum.

  • Panica din 1857

...a fost un alt moment de panica financiara din Statele Unite cauzata de economia internaţională în contractie si de cea americana in expansiune puternica. Prima institutie mare care a picat a fost Ohio Life Insurance and Trust Company. Contagiunea a dus la catastrofa. In domeniul cailor ferate mii de muncitori au fost concediati, efectele cuprinzand mai multe sectoare din economie. Culmea e ca SUA cunostea un moment de boom economic atunci cand au fost busiti. Cauze posibile: in 1857 piaţa europeană pentru mărfurile din vestul Americii a început să scadă. Bancherii au devenit brusc prudenti in a-si imprumuta bani intre bancile din Est si Vest. Au restrictionat creditul, scumpindu-l. Companiile de cale ferate erau cele mai indatorate si au cazut primele.

Pretul terenurilor a inceput sa scada puternic, din cauza nevoii de lichiditati. Loturi de teren care se vindeau cu 1.000 dolari inainte de criza, nu se puteau vinde nici cu 10 dolari in perioada panicii. Companiile care furnizau piese sau chiar forta de munca pentru feroviarii din Illinois Central, Erie, Pittsburgh, Fort Wayne şi Chicago au inchis pe rand businessurile. Salariile au scazut, agravand consumul si investitiile private. Preţurile cerealelor au scăzut si ele puternic, fermierii vazandu-si si ei veniturile amenintate. Economia a inceput sa se stabilizeze, pe la 1859. Anecdotic, amintesc doar ca preşedintele James Buchanan a anunţat că introducerea banilor de hartie au stat la radacina crizei si a decis sa retragă dreptul de utilizare a tuturor bancnotelor de douăzeci de dolari.

Acestea sunt doar o parte din momentele de panica. Urmeaza varianta romaneasca a atacurilor de panica, dupa care restul crizelor de panica mondiala (n.m. DP)

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa