Rezervele valutare ale Bancii Naţionale a României se situau la 1 mai la nivelul de 32,073 miliarde euro, faţă de 32,767 miliarde euro la 31 martie curent. Explicatia acestei scaderi consta in reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii care a avut loc in 30 martie. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis atunci sa reduca rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadenţă reziduală de sub doi ani la nivelul de 20 la sută de la 25 la sută, lasand in piata circa un miliard de euro.

Potrivit datelor furnizate de banca de emisiune, in cursul ultimelor 30 de zile, au avut loc intrari la rezerve de 759 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele. In aceeasi perioada, au "iesit" din vistieria BNR 1,453 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi aferente datoriei publice externe directe şi garantate de stat precum şi deprecierea dolarului american şi lirei sterline faţă de euro cu impact asupra diminuării valorice a părţii din rezerva internaţională denominată în aceste două valute.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,440 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 aprilie 2011 au fost de 35,513 miliarde euro, faţă de 36,123 miliarde euro la 31 martie 2011. Plăţile scadente în luna mai 2011 în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 238,93 milioane euro.

• Nivelul rezervelor este ridicat. La ce foloseste BNR rezervele?

Problema rezervelor BNR a fost uneori abordata complet neprofesionist de catre politicieni, o parte dintre acestia propunand ca in locul taierilor salariale sau ale pensiilor cheltuielile statului să fie acoperite din respectiva rezerva. Banca Centrala a atras atenţia că acest lucru nu este posibil, Guvernatorul Mugur Isărescu explicand că Banca Centrala nu poate finanţa în mod direct deficitul bugetar, întrucât regulile europene interzic acest lucru. El a adăugat că, şi dacă ar fi legală, o finanţare din rezervele internaţionale a deficitelor bugetare ar conduce la o reducere drastică a capacităţii statului de a se împrumuta de pe pieţele externe.

"Cand te imprumuti, in spatele creditului trebuie să fie o garanţie, că are cu ce să le dea cândva înapoi. Toate aceste împrumuturi n-ar fi fost posibile dacă ţara n-avea rezerve", a declarat Guvernatorul, adaugand ca întreaga rezerva de aur a României s-ar epuiza într-un singur an, daca ar fi directionatã catre acoperirea deficitului sistemului de pensii.

• Isarescu: scopul rezervelor internaţionale este de a spori credibilitatea si a oferi posibilitatea unor împrumuturi în conditii bune pe pietele externe

Guvernatorul a explicat că scopul rezervelor internaţionale in valuta si aur este de a spori credibilitatea unui stat si a-i oferi posibilitatea sa se împrumute în conditii bune pe pietele externe, de a consolida credibilitatea politicii economice, a politicii monetare şi a celei de curs de schimb. "Rezerva este un element de credibilitate. Şi pe plan internaţional, se aplică un proverb românesc, că ban, la ban trage. Deci, în măsura în care o ţară are o rezervă internaţională, poate să atragă alţi bani. Corecţiile care se doresc a fi evitate acum, prin utilizarea rezervei, sunt imposibil de făcut prin utilizarea rezervei. Pentru că, pe deoparte, am utiliza rezerva, să zicem, pentru plata unor obligaţii sociale: pensii şi aşa mai departe. Dar, pe de altă parte, statul nu s-ar mai putea împrumuta, pentru a acoperi deficitul bugetar, utilizat exact pentru aceste scopuri".

Guvernatorul a subliniat că oricum 80% din profitul obţinut de BNR din gestionarea rezervei, respectiv din dobânzi obţinute de la instituţiile unde aceasta este depozitată, merge către bugetul de stat. Anul trecut, această contribuţie s-a ridicat la 300 de milioane de euro, adică circa 25 de milioane de euro pe lună, care este echivalentul a 150 de mii de pensii medii.

Deficitul bugetului de asigurări sociale, de pildă, este unul structural, nu temporar, şi nu poate fi corectat pe termen lung printr-o injecţie de lichidităţi din partea BNR. În plus, acesta se ridica la un moment dat la trei miliarde de euro, adică toată rezerva de aur a României.

„Dacă nu-l corectezi va trebui să plăteşti, în fiecare an, trei, patru, cinci miliarde de euro, pentru că deficitul va creşte. Rezerva de aur ar ajunge un singur an", a adăugat Isărescu.