O intrebare porneste de la o comparatie intre Romania si Ungaria avansand teza ca vecina noastra ar fi mai favorabil judecata de pietele financiare in conditiile in care Budapesta a renuntat la acordul cu FMI (o data cu venirea guvernului condus de Victor Orban). Consider ca aceasta teza este contestabila. Si in Ungaria sunt multi care se intreaba daca tara lor este perceputa corect de piete. De pilda, in ianuarie 2011 cotatiile la polite de asigurare (CDS) fata de obligatiuni pe cinci ani revelau marje de peste 400 puncte de baza (adica 4%) fata de bondurile germane (care stabilesc benchmark-ul) in timp ce cotatii la CDS-uri fata de obligatiuni romanesti erau ceva peste 200 puncte de baza in raport cu bondurile germane.
- Cand a facut apel la FMI Ungaria s-a confruntat cu o problema esentialmente de lichiditate, nu de solventa
Remarc ca atunci cand a facut apel la FMI Ungaria s-a confruntat cu o problema esentialmente de lichiditate, nu de solventa. In plus, corectia majora fiscala a fost facuta in mandatul guvernului Baniai, inainte de izbucnirea crizei financiare, ceea ce a usurat considerabil sarcina actualului cabinet. De altfel, volumul datoriei publice este cea care induce la vecini un serviciu anual de peste 4% din PIB, adica cam cat a fost deficitul bugetului public in perioada 2008-2010 (spre comparatie, serviciul datoriei publice in Romania a urcat de la 0,7% in 2008 la 1,8% din PIB in 2010). La noi deficitul primar al bugetului public este substantial mai mare, mai cu seama din 2009 si de aici apar greutati aditionale in corectia fiscala.
- O corectie bugetara de 3% din PIB inseamna cca 9% din cheltuielile bugetului nostru si vreo 6% din cheltuielile bugetului public ungar
Daca Romania va reusi consolidarea fiscala si va ameliora alocarea resurselor prin investitii in sectoare ce exporta si inlocuiesc importul cu succes (asa numite tradables) ratingul sau va creste, ceea ce va reduce costurile de finantare. In timp ce Ungaria, daca va incerca sa-si acopere gauri bugetare prin taxe si impozite suplimentare (ca masuri temporare) isi va inrautati nota (costul) de acces pe pietele internationale. Viitorul este deschis, deci, pentru cele doua tari. Dar comparatia cu Ungaria nu este cea mai relevanta. De pilda, Cehia si Polonia au ratinguri mult mai bune decat ale Romaniei: A+ si respectiv A-. Si cotatiile obligatiunilor lor ilustreaza costuri de finantare mult mai favorabile; CDS-urile la obligatiuni cehe se invarteau in prima parte a acestui an in jur de 100 puncte de baza in timp ce la cele poloneze erau in jur de 150 puncte de baza. Trebuie sa retinem ca si aceste doua tari (la care se adauga Slovacia) au avut dezechilibre externe mult mai mici decat ale Romaniei in anii pre-criza si incasarile lor bugetare sunt net superioare (peste 40% din PIB) celor din Romania. Cu exceptia Ungariei, datoriile publice din tarile nou intrate in UE sunt relativ mici.
- Simpla absorbtie de fonduri europene nu rezolva marea chestiune a decalajelor economice
Sa dau un exemplu concret: cand intrari de capital sunt preponderent formate de investiti straine directe in sectoare de tradables este total aiurea sa impui limite de 4-5% din PIB la deficitul de cont curent – adica ce intentioneaza Europactul si alte aranjamente de coordonare a politicilor economice in UE. Cred totodata ca are sens sa implicam mai mult firme in suportarea de costuri ale corectiilor economice, mai cu seama cand ele detin pozitii dominante pe piata si, nu in cele din urma, sunt beneficiare ale masurilor de salvare (bail out) ale sectorului bancar UE.
- Politica economica a unei tari nu se face in interesul unui singur grup de “stakeholders”, fie el cat de important
Trebuie aratat ca costurile finantarilor de la FMI, UE si Banca Mondiala au fost mult mai convenabile decat cele aferente unor imprumuturi ce ar fi fost contractate pe piata libera. Nu discut acum volumul acestor finantari, sau utilizarea lor, dar este neindoielnic ca in iarna lui 2008 ne confruntam cu o criza de lichiditate (ca si Ungaria), ce putea deveni ceva mai rau. Romania nu avea cum sa evite o corectie fiscala majora.
Cum s-a facut aceasta operatiune este alta poveste, fiindca nu exista cale unica. Oricum, cotatiile la obligatiunile romanesti exprima mersul consolidarii fiscale unde, trebuie spus, mai sunt etape importante de parcurs. De pilda, in 2011 ar trebui sa avem o corectie a deficitului bugetar de peste 2,5% din PIB daca adaugam si ineficienta unor companii din sectorul public.
Va fi foarte greu, chiar daca o inflatie mai mare decat cea programata poate ajuta in acest sens. Una peste alta, continuarea diminuarii deficitului bugetar, dinamica buna a exporturilor, o ameliorare a colectarii incasarilor bugetare (prin combaterea evaziunii fiscale) si un grad mult mai bun de absorbtie a fondurilor europene ar imbunatati ratingul Romaniei –care ar permite sa sarim din nou catre zona de investment grade (BBB). Asemenea evolutii ar reduce coeficientul de risc, ceea ce ar trebui sa se reflecte in primele de risc pe care le percep finantatorii externi si interni. A reusi in directiile mentionate mai sus nu inseamna a avea un guvern sicofant, care sa achieseze la toate sugestiile, dorintele unor investitori. Politica economica a unei tari nu se face in interesul unui singur grup de “stakeholders”, fie el cat de important.
- Nu sunt de acord cu pierderea controlului autohton asupra unor companii in domeniul strategic al energiei
In domeniul bancar as fi suplimentat capitalul CEC fara a mai taragana lucrurile explicand ulterior Comisiei de ce s-a facut asa ceva. As fi preocupat de aparitia unor banci cooperatiste, care sa sprijine IMM-urile si agricultura. Unii ar spune ca am ratat momentul in sectorul bancar, dar niciodata nu este prea tarziu. Schimbarea de clima, criza alimentara in lume, maresc mult valoarea pamantului agricol de la noi. Este un activ valoros pentru Romania, pentru UE in ansamblu si Bruxelles impreuna cu autoritatile romanesti trebuie sa imagineze solutii care sa puna in valoare pamantul din Romania ca activ. Aici vorbim de infrastructura adecvata si institutii (inclusiv bancare) adecvate. Am credinta ca Comisarul Ciolos poate promova si sustine initiative la nivelul Uniunii in acest sens, care sa tina cont de valoarea strategica a resurselor de pamant agricol existente in diverse tari. In domeniul energiei, prin varietatea resurselor pe care le poseda, Romania are un atu fata de alte tari din Uniune. Si faptul ca unii devin mai mefienti fata de energia nucleara nu inchide porti pentru noi; dimpotriva avand in vedere varietatea resurselor de care dispunem.
- Foarte putini sunt cei care au inteles faptul ca avem nevoie de o diplomatie economica mult mai viguroasa, de fler politic si strategic
Nici nu avem o reprezentare corespunzatoare in dezbateri unde conteaza cine ce spune. Altii sunt mult mai abili din acest punct de vedere. Sa va dau un exemplu. Africa este un “teatru de lupta” pentru controlul de resurse naturale. Noi nu am stiut sa valorificam contacte pe care le avem si sunt ambasadori romani care erau deconcertati fata de autismul unor ministrii de la Bucuresti in campul relatiilor economice externe. Foarte tarziu oficialii nostri au inteles ce inseamna China, Asia in general in economia globala de azi. Ca tot facem comparatia cu Ungaria, Budapesta are o ofensiva in a atrage finantari chineze pentru lucrari de infrastructura. Si Ungaria nu are valentele Romaniei, ca tara cu port mare la Marea Neagra, intr-o regiune unde “se intalnesc lumi”, interese geostrategice. Si Bulgaria este interesata de finantari din China.
- Ar trebui poate sa avem un ministru al relatiilor economice externe, fie el fara portofoliu
Nu exista solutii miraculoase. Si nici aderarea la Europact ne rezolva problemele. Sa vedem ce fac altii bine si sa incercam sa tinem pasul cu ei, daca putem. Sa nu multiplicam formele fara fond. Ideea unui consiliu pentru competitivitate are sens. Si in SUA exista o asemenea entitate. La nivelul UE agenda Europa 2020 are si aceasta functie. Dar si Grecia are un asemenea consiliu, care nu a ajutat-o, dupa cum se vede. Romania are nevoie de o reforma a sectorului public si de un parteneriat puternic intre mediul de afaceri (ceea ce inseamna si capital autohton) si autoritatile publice. Este obligatoriu sa ne stabilim mult mai bine prioritati in dezvoltare, in domeniul investitional. Vedem ca si investitori straini (CIS) reclama asa ceva.
- Germania a trecut peste socul unificarii printr-o mobilizare exemplara a elitelor politice si de afaceri, printr-o colaborare intre sindicate si cercurile de afaceri.
"exigenta" ??!!! Eu i-as spune IMPOSIBIL de realizat cu actuala clasa politica romaneasca.... n-am auzit pe vreun politician roman, nici macar unul singur sa vorbeasca despre aceste prioritati, preocupari, nevoi, directii, cum le-am spune ale Romaniei.... in afara de a-l ataca pe Basescu sau pe Ponta sau pe Boc sau pe Antonescu sau pe Udrea, altceva nu-i auzi pe politicienii romani. Cum si cand sa ajunga Romania tarile din UE cu acesti politicieni?! Nu stiu cum si nu stiu cand.....
Noul Cod muncii a intrat in vigoare de saptamana asta.Masurile sunt drastice in ceea ce priveste munca la negru.Asadar eu cred ca in perioada urmatoare,de frica sau nu,angajatorii se vor gandi de doua ori inainte sa agajeze la negru iar celor pe care ii are deja angajati sigur le va face carti de munca.Prin urmare,daca nr angajatilor cu carte de munca va creste guvernul isi va permite sa mai scada CAS.
Tocmai saptamana asta se negocieaza cu reprezentantii FMI soarta companiilor de stat.Rezultatul final al negocierilor il vom afla saptamana viitoare.
In ceea ce priveste evaziunea fiscala vezi ce s-a intamplat in vami,vezi cate controale se fac si cate marfuri,perisabile sau nu,sunt confiscate.
Asadar nu crezi ca s-au luat deja masuri importante/
La noi, afaceristii abia incep sa apara - pana de curand n-aveam in majoritate decat raketi deghizati. Clasa politica iar, abia incepe sa apara - prin oameni care au suficient ca sa isi permita sa nu fure, si care au o educatie post-dec '89, care sa ii indrume si la altceva decat urmarirea interesului pe termen foarte scurt. Sindicatele, daca DNA si justitia isi fac treaba, vor fi la randul lor curatate de leprele care le-au condus pana acuma, si poate ajungem sa avem si noi sindicate.
Ce s-a intamplat dupa dec '89 la noi, din ce-mi dau eu seama diferit fata de alte tari din jur, chestie de care dupa parerea mea e responsabil coada de topor numita Iliescu, a fost ca forte reactionare - nostalgici, criptocomunisti si reprezentanti a diverse grupuri de interese straine, dar si efectiv grupuri infractionale - s-au organizat foarte repede si foarte bine (una din fatadele afisate fiind PSD), si au sabotat constant eforturile de reforma - inclusiv ale sistemului politic, si a clasei politice in ansamblul ei, dar si a sistemului educational - oameni instruiti si informati sunt mai greu de manipulat. Consecinta a fost, printre altele, ca oamenii care chiar puteau sa faca ceva s-au retras din politica. Cu incapatanare insa, cu greseli facute pe parcurs, si mai ales cu multa rabdare, situatia se va corecta si la noi. Dar asta dureaza. Dupa parerea mea, inca vreo 20-30 de ani.
Spre exemplu:
incredere de sine, (si in moneda nationala! Dar economia romaneasca este hiper-eurioizata)
mandrie, (ar trebui sa fim mandri de Logan!)
forta a capitalului autohton, (care capital autohton? Gigi Becali?)
capacitate de negociere cu parteneri externi, (a se vedea cum negociaza Basescu cu Sarkozy pe lşa diverse summituri)
stapanire intelectuala a politicilor publice (de exemplu marirea cu 5 procente a tva intr-o saptamana, ca sa dau un exemplu).
Ceea ce lipseste Romaniei este inainte de toate, educatia, respectul fata de celalalt, fata de lege, fata de munca. Degeaba se imprumuta Romania la CDS-uri si are ratinguri de cinci de a cu plus, daca banul este cheltuit pe LCD-uri (am dat un exemplu). Din contra, cred ca Romania ar trebui sa se imprumute exclusiv de pe piata interna. A ne imprumuta de pe pietele externe ne arunca in mod sigur intr-o spirala a datoriilor tocmai pentru ca ne lipsesc caracteristicile mentionate mai sus.