Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale - HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

BNR a mentinut dobanda de politica monetara la 6,25% si nivelul actual al rezervelor minime

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 6,25%, pentru a opta sedinta consecutiv.

Rata rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei ale institutiilor de credit a fost mentinuta la nivelul de 15%.

Banca centrala nu a mai modificat dobanda de politica monetara de pe 4 mai 2010, cand a redus rata cu 0,25 puncte, la minimul istoric de 6,25%. In primele patru sedinte de politica monetara din 2010, BNR a coborat dobanda cu 1,75 puncte procentuale, de la 8%. CA al BNR a analizat si aprobat si raportul trimestrial asupra inflatiei, care va fi prezentat in 5 mai.

Inflatia anuala a urcat de la 7,6% in februarie la 8,01% in martie, atingand maximul din august 2008, dupa ce rata lunara s-a situat la 0,6%.

BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 3% plus/minus un punct procentual, in timp ce prognoza este de 3,6% la finele anului. Estimarea a fost revizuita in luna februarie, de la 3,4%.

Guvernatorul Mugur Isarescu a declarat in urma cu o luna ca, cel mai probabil, BNR va revizui in urcare prognoza de inflatie, intrucat cresterea preturilor la alimente si energie pe plan international schimba partial perspectiva fata de previziunile prezentate anterior. Urmatoarea sedinta de politica monetara a CA al BNR va avea loc pe 29 iunie.

Portugalia ar putea avea nevoie de 100 miliarde euro de la UE si FMI

Portugalia ar putea avea nevoie de asistenta financiara de 100 miliarde de euro de la Uniunea Europeana (UE) si Fondul Monetar International (FMI), din care 10 miliarde de euro pentru bancile portugheze, insa exista dubii daca autoritatile de la Bruxelles vor fi de acord ca imprumutul sa depaseasca nivelul anuntat initial, de 80 miliarde de euro, potrivit cotidianului Diario Economico citat de Reuters. Publicatia mai arata ca reprezentantii UE, BCE si FMI, prezenti la Lisabona pentru negocierea termenilor acordului de asistenta financiara, au ajuns la concluzia ca Portugalia are nevoie de fonduri mai mari decat s-a estimat initial.

Sectorul bancar ar avea nevoie de 5,3 miliarde de euro pentru acoperirea pierderilor provocate de colapsul bancii BPN, precum si de fonduri suplimentare pentru a ajuta bancile sa isi majoreze capitalurile. Este de asteptat ca UE si FMI sa anunte termenii acordului in zilele urmatoare, cel mai probabil miercuri, conform unor surse apropiate situatiei.

Portugalia a cerut la inceputul lunii trecute asistenta financiara de la Uniunea Europeana (UE), dupa ce criza politica a impins costurile de finantare la niveluri record, devenind al treilea stat din zona euro care solicita ajutor international. Randamentele obligatiunilor emise de guvernul portughez au atins niveluri record dupa ce premierul Jose Socrates a demisionat in data de 23 martie, ca urmare a respingerii de catre Parlament a propunerilor de reduceri bugetare.

CE lanseaza prima faza a unui parteneriat de 600 milioane euro pentru dezvoltarea internet-ului

Comisia Europeana a lansat prima faza a unui parteneriat in valoare totala de 600 milioane euro care isi propune in urmatorii cinci ani sa ajute tarile sa dezvolte noi solutii prin care sa tina pasul cu cresterea ametitoare a volumului de date care sunt online. CE da jumatate din suma, iar restul de bani sunt asteptati de la organizatiile de cercetare si din sectorul public. In prima faza UE da 90 milioane euro, iar diverse companii si institutii pun tot atat.

Prima faza a unui parteneriat public-privat in valoare de 600 milioane euro pentru internetul viitorului (FI-PPP) a fost lansata ieri de vicepresedintele Comisiei Neelie Kroes. Parteneriatul va ajuta companiile si guvernele sa dezvolte solutii de internet care sa poata gestiona cresterea exponentiala a volumului de date online. Parteneriatul va explora opt domenii din industria comunicatiilor mobile, din cea a programelor informatice si din cea a serviciilor, in care aceasta revolutie a datelor ar putea stimula inovatiile si crearea de locuri de munca.

La prima faza iau parte 152 de organizatii din 23 de tari. Initiativa porneste de la activitati de cercetare deja existente finantate de UE si vizeaza cooperarea cu parteneri de la nivel national si regional in vederea dezvoltarii de noi tehnologii, servicii si modele comerciale pentru internetul viitorului.