Pretul “corect” al unui bun – fie el si moneda nationala- este influentat si de informatiile de ultima ora pe care le ai despre el. Daca ti-ai cumparat o pereche de ciorapi si afli ca de a doua zi ciorapii vor fi interzisi sub orice forma, e evident ca valoarea lor de piata se va apropia de zero. La fel e si cu moneda. Daca media publica vesti proaste, consolideaza o tendinta pesimista care va duce la cresterea gradului de neincredere in economie si la deprecierea monedei. Simetric daca presa scrie de bine. Care este insa influenta stirilor economice asupra monedei, masurata riguros, matematic?, scrie Dan Popa pe blogul lui.
Un bun economist a luat doua perioade recente pentru a analiza acest impact. Prima perioadă analizată a fost 05 ianuarie 2009 -29 mai 2009, iar a doua 17 dec 2009 – 19 mai 2010. A monitorizat media romana si internationala, mai precis stirile legate de economia Romaniei si s-a uitat apoi in piata valutara, masurand impactul acestor stiri (utilizand modele mtematice sofisticate). In primul interval au fost prelucrate 30.240 observaţii iar in a doua perioada a lucrat cu 31.680 observaţii. Timpul a fost impartit (in fiecare perioada) in intervale a cate 5 minute. Dacă nu au existat tranzacţii în cursul perioadei de 5 minute, observaţiile au fost înlocuite cu media ponderată a observaţiilor anterioare şi următoare.
Pentru primul set de date a rezultat că ştirile macroeconomice din România duc in genere la cresterea volatilitatii decat cele din zona Euro. Una dintre concluzii: impactul stirilor locale dureaza in piata circa o oră, în timp ce impactul celor din Euroland dureaza cam doua ceasuri.
In perioada a doua analizata, rezultatele au fost diferite. În acest caz, impactul imediat după ştirile locale a fost mai ridicat- circa doua ore. In general stirile venite din Eurozona atenueaza volatilitatea din piata.
O explicaţie pentru aceste diferenţe provine din mediul economic, care defineşte seturile de date considerate. În primul set de date economia zonei euro a fost în recesiune, în timp ce în România economia a fost considerata putin afectata (declaratiile oficiale). În al doilea set de date, atât economiile din România cat si cea din Zona Euro au raportat cifre negative.
Un alt aspect cheie este faptul că cele mai importante ştiri europene provine din zona politicii monetare.
obs
Foto: Hotnews
Moneda naţională a rămas stabila în perioada analizată datorită sprijinului BNR prin intervenţii indirecte în piaţa valutară şi pachetul de finanţare externă care România a convenit cu instituţiile internaţionale.
Pentru datele doilea set s-a constatat că ştirile româneşti au un impact destul de puternic asupra volatilitatii Eur /Ron- coef. de impact 1.076604, în timp ce coeficientul de impact al ştirilor din zona euro a fost negativ: -0.102663. Coeficientul de -0.10 poate fi interpretat ca indicând faptul că rapoartele de ştiri au dus la o apreciere de zece puncte de baza a leului faţă de euro.
Intreaga cercetare o aveti aici
Una peste alta, e clar ca o corelatie exista si ca orice informatie semnificativa poate “misca” fie si temporar cursul urcand costurile BNR cu reducerea volatilitatii. De aceea e uneori suparat Isarescu pe jurnalistii de business, desi asta e pana la urma treaba lor: sa scrie despre ceea ce se intampla in piete, bine sau rau.
Citeste si alte articole ale lui Dan Popa
