Banca Naţională a respins nominalizările Ministerului Finanţelor, care reprezintă statul ca acţionar al CEC Bank, privind instalarea lui Andrei Stamatian, fiul prefectului de Cluj, în funcţia de prim-vicepreşedinte cu atribuţii pe financiar, şi a lui Răzvan-Andrei Micu, consilier al ministrului Gheorghe Ialomiţianu, ca vicepreşedinte pe retail, noteaza Mediafax. Refuzul de luni vine la scurt timp dupa ce BNR refuzase numiri similare la Banca Carpatica si la un an dupa ce banca centrala refuzase de asemenea sa permita transformarea in banca a companiei de microfinantare "Patria". In acelasi timp, BNR s-a opus jocurilor politice care urmareau inlaturarea sefului CEC Radu Ghetea cu Enache Jiru.

Finanţele sunt acum nevoite să "reformuleze" nominalizările: Stamatian, 34 de ani, este desemnat tot pentru rangul de prim-vicepreşedinte al băncii de stat, dar de data aceasta ca responsabil cu retailul, în timp ce lui Micu îi va fi atribuit un post de membru neexecutiv al Consiliului de Administraţie.

Nici BNR si nici Ministerul Finanţelor nu au dorit sa comenteze pe marginea subiectului.

Stamatian şi Micu au fost principalele schimbări pe care Ministerul Finanţelor, controlat de PD-L, a încercat să le opereze în echipa de management a lui Radu Gheţea, care deţine funcţia de preşedinte al CEC din 2007. Gheţea fusese numit la conducerea CEC de către ministrul liberal Varujan Vosganian şi a beneficiat constant de susţinerea BNR, susţinere care i-a asigurat şi reînnoirea mandatului care tocmai îi expiră.

Ministerul Finanţelor a convocat luni AGA la CEC Bank pentru a-l numi pe Andrei Stamatian pe poziţia de vicepreşedinte al băncii, după ce BNR nu i-a dat aviz pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, unde avea în atribuţii domenii pe care nu a activat, potrivit unor surse oficiale.

"Stamatian nu a primit avizul BNR pentru că urma să răspundă de domenii pe care nu activase până în prezent. A fost doar o chestiune de neînţelegere. Chiar el a cerut să se facă modificarea şi să primească doar atribuţii unde are suficientă experienţă", au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

  • Februarie 2010- Carpatica e refuzara

Banca Naţională a României a refuzat să aprobe numirea a doi din cei cinci membri ai consiliului de supraveghere ai Băncii Carpatica. Potrivit unui comunicat al băncii cu sediul în Sibiu, BNR a refuzat numirea lui Viorel Grigore şi a lui Ioan Gândilă, însă a fost de acord cu numirea în consiliu a lui Ilie Carabulea, Nicolae Petria şi Doina Toader. În comunicat nu se precizează şi motivele respingerii celor doi. Componenţa consiliulu de supraveghere al Băncii Carpatica a fost aprobată într-o adunare extraordinară a acţionarilor, din noiembrie 2009. Potrivit legii, înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului a hotărârii este condiţionată de aprobarea BNR.

  • Martie 2009. BNR refuza inlocuirea pe criterii politice a sefului CEC

Schimbarea Consiliului de Administratie al CEC este necesara, iar Enache Jiru este o propunere nimerita pentru functia de presedinte al bancii, afirma Mircea Ursache, presedintele din acea vreme a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). "Enache Jiru este o propunere nimerita pentru ca a mai condus institutia si se bucura de sprijin din partea sindicatelor", a spus Ursache. Decizia de schimbare a lui Ghetea fusese luata in urma cu o saptamana la nivel politic, dupa aproape doua luni de discutii si tatonari in care s-au vehiculat mai multi potentiali candidati, inclusiv varianta mentinerii lui Ghetea.

AVAS nu are autoritate directa la CEC, unde statul este reprezentat ca actionar unic de catre Ministerul Finantelor, insa conform negocierilor politice dintre PSD si PD-L conducerea CEC a ramas la decizia PSD, iar Mircea Ursache, presedintele AVAS, este unul dintre membrii influenti ai partidului. El a schimbat-o deja pe Carmen Radu din functia de presedinte al Eximbank, inlocuind-o cu Ionut Costea, care asteapta avizul BNR pentru a-si prelua noua functie. BNR a refuzat sa participe la intelegerile politice, iar Ghetea a ramas pe post.

  • Aprilie 2010- BNR: "Patria" nu poate deveni banca

Banca Natională a României (BNR) a refuzat să acorde licenta bancară companiei de microfinantare Patria Credit (fosta Capa Finance), pe care a solicitat-o în urmă cu un an, cu scopul de a înfiinta o institutie bancară.

Cu toate acestea, Horia Manda – Managing Partner al Axxess Capital, compania care administrează fondurile RAEF (Romanian-American Enterprise Fund) și BAF (Balkan Accession Fund), care controlează Patria Credit – a declarat că nu va renunta la planurile sale de înfiintare a unei bănci. În octombrie 2009, Manda declara că vrea să transforme Capa Finance IFN într-o bancă, principala activitate a noii institutii urmând să fie acordarea de microcredite pentru companii și asociatii familiale.

  • Februarie 2002- BNR refuza numirea lui Robert Bandner în funcţia de director general al Eurom Bank

Banca Naţională a României (BNR) nu a avizat numirea lui Robert Bandner în funcţia de director general al Eurom Bank, fosta Bancă Dacia Felix. Robert Bandner a fost director general al Băncii de Credit Industrial şi Comercial (actuală Finansbank). BCIC a fost vândută în 2000 grupului turc Finans, dar turcii l-au schimbat imediat din funcţie pe Bandner şi şi-au numit proprii oameni. Pe vremea lui Bandner, BNR a efectuat mai multe controale la BCIC. Robert Bander a fost numit în această funcţie de acţionarii băncii imediat după ce primul candidat la acest post - Marian Crişan a anunţat că din motive de sănătate nu poate accepta să conducă banca. Marian Crişan a fost vicepreşedinte la Banca Tiriac şi anterior preşedintele Băncii Române pentru Dezvoltare.

  • Aprilie 2002- BNR nu a avizat cererea de schimbare a numelui din "Unirea" în "Capital Bank"

Noii proprietari ai bancii comerciale Unirea au avut ghinion în alegerea noului nume al bancii. Banca Naţionala a Romaniei (BNR) nu a avizat cererea de schimbare a numelui din "Unirea" în "Capital Bank". La BNR exista acum, potrivit unor surse autorizate, o alta serie de propuneri. Ulterior, banca si-a luat denumirea de Nova Bank si a falimentat in scurt timp.

  • Octombrie 2001- BPR nu se poate transforma in cooperativa de credit

BNR nu a acordat BPR autorizatia de constituire in cooperativa de credit, conform OU 97/2000, constatind ca aceasta nu indeplineste prevederile actului normativ. Contestatia BPR a fost respinsa de Consiliul de Administratie al bancii centrale. BPR s-a adresat Curtii Supreme de Justitie care a fixat un termen de judecata in luna martie 2002. BPR avea in evidenta 50.000 de creditori, din care multi erau si debitori si creditori. De la preluarea administrarii BPR, REAL a deschis la Banca Romana pentru Dezvoltare un cont unic, in care au fost transferate toate conturile cooperativei de credit. In prezent, contul are un sold de doar 500 milioane lei.

  • Alte schimbari, operate  discret

Banca Nationala a schimbat conducerea unor banci pentru grave nereguli interne privind reesalonarea creditelor cu probleme, a declarat la o conferinta Nicolae Cinteza, seful Directiei Supraveghere din BNR. „Au fost schimbati conducatori de banci comerciale pentru ca au reesalonat credite fara sa-si respecte propriile norme interne. Au fost reesalonate imprumuturi pentru clientii care aveau restante de peste 100.000 de euro la bugetul de stat, si cu toate acestea creditele le-au fost rescadentate”, a afirmat oficialul BNR. El a mai spus ca dupa ce actionarii respectivelor banci au votat, încalcând prevederile Ordonantei 29, au fost chemati la BNR.