In ciuda dezmintirilor oficialilor din Zona Euro, ideea unei restructurari a datoriei Greciei se impune incet-incet, inclusiv in Germania, relateaza AFP. Deocamdata, scenariul catastrofic "latino-american" al unei restructurari a datoriei este respins categoric de autoritatile europene, care se tem de o contagiune susceptibila de a zgudui puternic sistemul bancar european, respectiv intreaga Zona Euro.

Un an dupa ce a facut apel la ajutorul international, Atena are dificultati mari in sustinerea finantelor publice, iar economistii celei mai mari economii a Uniunii Europene vorbesc tot mai des de restructurare.

"O restructurare partiala a datoriei Greciei va fi necesara, exista un consens in acest sens in randul economistilor din Germania", afirma Ferdinand Fichtner, de la institutul DIW, unul dintre cele mai importante din tara si care consiliaza inclusiv guvernul.

"Nu va fi posibil pentru Grecia sa iasa din aceasta situatie, tinand cont de marimea foarte mare a datoriei publice", care va ajunge la 152% din produsul sau intern brut in acest an, in conditiile in care limita europeana este fixata la 60%, adauga el.

Singura solutie, in opinia sa: creantierii trebuie sa renunte la recuperarea a pana la 50% din creditele lor, sau cel putin o prelungire a perioadelor de rambursare, insotita de o reducere a dobanzilor. Aceasta ultima solutie risca insa sa nu fie suficienta, avertizeaza el.

Daca un nou plan international se profileaza, in fata incapacitatii Greciei de a reincepe sa imprumute, de anul viitor, asa cum era prevazut, de pe piete, scenariul catastrofic "latino-american" al unei restructurari a datoriei este pentru moment respins categoric de autoritatile europene.

Ele se tem de o contagiune susceptibila de a zgudui puternic sistemul bancar european, respectiv intreaga Zona Euro. Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, a exclus miercuri "total" si "sub orice forma" o restructurare.

Primele victime ar fi bancile grecesti, care detin o cota importanta din datoria publica a tarii, in conditiile in care bancile europene ar fi mai putin afectate.

Si totusi, pentru numerosi analisti, ar fi mai putin costisitoare salvarea bancilor cele mai afectate decat continuarea imprumutarii de bani catre Grecia, cu riscul ca aceste credite sa nu mai fie rambursate.

Oficial, guvernul german considera pramatura discutia atat despre un nou plan de ajutor cat si despre restructurarea datoriei grecesti, in asteptarea rezultatelor unei misiuni internationale de evaluare care se afla in prezent la Atena.

Berlinul este totusi mai putin categoric decat Parisul in ceea ce priveste restructurarea, cel putin pe termen mediu, ceea ce creeaza frictiuni. Iar dezbaterea a fost lansata in sanul coalitiei aflate la putere.

Partidul Liberal, din ce in ce mai reticent in acceptarea sustinerii altor state europene, este favorabil unei solutii in cadrul careia si creantierii privati sa suporte factura, daca Grecia trebuie sustinuta din nou.

"Atat timp cat Banca Centrala Europeana si statele membre (ale UE) exclud o participare a creantierilor (la acest efort), va fi dificil de obtinut acordul Bundestagului pentru un nou program de ajutor", a spus Olivier Luksic, expert al Partidului Liberal in ceea ce priveste Uniunea Monetara si autorul recent al unei carti intitulate "Mai poate fi Euro salvat?"

La presiunea Germaniei, Zona Euro a prevazut ca, incepand cu 2013, detinatorii privati de datorii publice pot fi obligati sa contribuie in cazul extrem al insolvabilitatii unui stat.

In principiu, acest aspect nu ar trebui sa priveasca decat datoriile acumulate incepand de la acea data. Dar nu este exclus, inclusiv in cazul Greciei, ca obligatiunile, chiar daca au fost emise inainte de aceasta data, sa poata fi renegociate dupa 2013 si supuse acestor noi reguli.