Cum au  evoluat taxele si impozitele pe timp de criza? Vezi care state au redus fiscalitatea si care au inasprit-o

de DP     HotNews.ro
Vineri, 13 mai 2011, 7:31 Economie | Finanţe & Bănci


Criza a adus modificari in privinta taxarii muncii in mai toate statele. Unele au ieftinit sarcina fiscala in vreme ce altele au marit-o in functie de scopul urmarit si de necesitatile aparute peste noapte. De pilda in Belgia nivelul taxarii a depasit 50% in vreme ce in Coreea, Noua Zeelandă, Mexic şi Chile nu a depasit 20%, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Recapatandu-ne morga de analizori, zicem asa: creşterea între 2009 şi 2010, a sarcinii fiscale a unui lucrător

impozit-total
Foto: Hotnews

mediu a variat între 3.29 puncte procentuale în Islanda şi -6.65 puncte procentuale în Ungaria. Germania (-1.84 puncte procentuale), Grecia (-1.58 puncte procentuale) şi Danemarca (-1.24 puncte procentuale) au fost singurele ţări membre OCDE, în care a impozitul pe venit a scăzut cu 1 punct procentual sau mai mult. Sarcina fiscala a crescut cu mai mult de 1 punct procentual in Japonia (1,35 puncte procentuale) şi Spania (1.36 puncte procentuale). Pentru a explica aceste schimbari musai e sa ne uitam la componentele presiunii fiscale.

Reducerea sarcinii fiscale provine în întregime sau aproape în întregime din reducerea impozitului pe venit în Germania, Grecia, Noua Zeelandă şi Suedia. În Danemarca, impozitele pe venit au scăzut iar beneficiile sociale au crescut (efectul acestora din urmă nu este afişat direct în tabel), ca urmare a introducerii unui „green check” care sa compenseze creşterea taxelor de mediu.  In Ungaria s-au redus impozitele atat la angajat cat si la angajator. Nu cu mult, dar suficient cat sa dea un semnal baietilor veseli de la FMI.

impozit-2000-2009
Foto: Hotnews

In Japonia lucrurile s-au petrecut fix pe dos, acolo si situatia fiind de cu totul de alta natura. Spaniolii au preferat sa urce impozitul pe venit. In fine, din tabele se poate vedea ce si cum, fara prea multe alte explicatii.

Ca veni vorba despre sarcini fiscale, va intrebati probabil care e nivelul in Romania. Vedeti in graficul de mai jos niste calcule, via Consiliul Fiscal. Nivelul din Romania e cel incercuit cu linie rosie. Dacă Guvernul ar decide să taie cotele de contribuţii sociale (cand o vrea bunul FMI) o parte din salariile primite în plic ar putea  fi înregistrate la inspectoratele de muncă, asta e cert. Reducerea cotelor contribuţiilor de asigurări sociale poate fi o soluţie pentru reducerea evaziunii pe piaţa muncii. Ca regula, conformarea voluntară a crescut rapid în momentele în care contribuţiile sociale au scăzut. Asta asa, sa mai schimbam o vorba.

Reprezentantii Consiliului Fiscal spun pe buna dreptate ca pe plătitorii români de contribuţii sociale îi motivează să scoată aceste venituri la lumină mai

situatie
Foto: Hotnews

degrabă reducerea cotelor la CAS decât o diminuare a impozitului pe venit.

Tabelul cel mai de jos din acest text prezinta câştigurile salariale brute si nete medii pe cativa ani in urma intr-o serie de tari ale lumii acesteia. Sursa datelor: OECD, care le ia de la fiecare stat in parte. Am uitat sa adaug o coloana separata cu inflatia din fiecare tara pentru ca are si ea o influenta acolo.  Mai mult, trebuie spus ca atunci cand calculeaza salariile medii, unele tari exclud castigurile din munca part-time, iar altele nu.

Ca sa nu mai zic de greci, care au un sistem de deductibilitati de ti se infunda trompa lui Eustacchio numai auzindu-le. Poate ar merita un articol distinct doar pe aceasta tema.

contributii1
Foto: Hotnews

Inca ceva. Daca ne uitam la lista salariilor pe 2010 fata de 2009 vedem  ca ele au crescut mai peste tot. Nu zic ca e de urmat exemplul tarilor respective, doar iau nota de asta. In finalul acestui post aveti si linkul cu nivelul brut al acestora in cateva tari.

In Romania,  la nivelul anului 2009, gradul de eficienţă al taxării în cazul taxei pe valoarea adăugată şi a contribuţiilor sociale – calculat ca raport între rata implicită de impozitare şi cea legală – este printre cele mai reduse din ţările est europene din eşantion, 58% în cazul TVA-ului, faţă de Estonia (90%) sau Bulgaria (71%) şi 64% în cazul contribuţiilor sociale.

Sistemul de taxe şi impozite în România are cateva mari bube: o colectare slabă, o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă, cu multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată.

Unele tari si-au permis sa taie din sarcina fiscala pentru ca reusesc sa adune banii datorati Statului. Noi inca nu suntem in aceasta situatie desi este foarte probabil ca reducerea taxarii sa motiveze angajatorii sa mai iasa la lumina.

Analizele Consiliului fiscal apreciază drept optimiste în special proiecţiile privind piaţa muncii pentru anul 2011 –

evaziune-cas
Foto: Hotnews

în speţă cele legate de dinamica salariului mediu brut şi a numărul de salariaţi, ceea ce implică existenţa unor riscuri în ceea ce priveşte realizarea veniturilor programate la capitolele „impozite pe venit şi salarii”, respectiv „contribuţii sociale”.

Cifra de 5,9% avansată pentru ritmul de creştere anuală a câştigului salarial mediu brut pe total economie în 2011 implică o dinamică anuală de aproximativ 10% a salariului mediu brut în sectorul privat, dat fiind faptul că reducerea cu 25% la sută a salariilor bugetarilor va fi inversată doar parţial la începutul anului 2011 (+15% în medie conform SFB) şi va fi însoţită de eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de vacanţă.

O astfel de creştere salarială în sectorul privat pare, zice Consiliul Fiscal, destul de dificil de realizat în contextul unei reveniri economice amânate, mai ales având în vedere existenţa unor potenţiale efecte de demonstraţie din partea sectorului public şi a presiunilor suplimentare la nivelul ofertei pe piaţa muncii, exercitate de disponibilizările preconizate în sectorul bugetar.

salarii
Foto: Hotnews

De asemenea, în condiţiile unei reveniri economice incipiente, creşterea de 0,5% avută în vedere în 2011 pentru numărul de salariaţi pe total economie apare drept dificil de realizat, având în vedere că această estimare implică faptul că sectorul privat va fi capabil nu numai să absoarbă relativ rapid cele 74.000 de persoane disponibilizate în sectorul public în cursul anului 2010 (cea mai parte urmând a fi disponibilizaţi spre sfârşitul anului curent) şi cei 15.000 de salariaţi din sectorul public, cel puţin, ce urmează a fi disponibilizaţi în cursul anului următor (conform ultimei scrisori de intenţie trimise către FMI), dar să şi creeze locuri de muncă suplimentare.

Coroborând aceste aspecte cu reţinerile exprimate de Consiliul Fiscal în opinia privind ultima rectificare bugetară în ceea ce priveşte veniturile programate pentru anul 2010 la capitolele „impozit pe profit”, „accize” şi „contribuţii sociale”, Consiliul fiscal consideră că există riscuri semnificative la adresa prognozei veniturilor pentru anul 2011,  riscuri a căror materializare ar antrena, datorită efectului de bază, consecinţe negative asupra

componente
Foto: Hotnews

veniturilor bugetului general consolidat până la sfârşitul orizontului de prognoză (2013).

În plus, atingerea ţintei de deficit al bugetului general consolidat în anul 2012, care asigură şi respectarea termenului limită fixat României de către Consiliul Uniunii Europene pentru corectarea deficitului excesiv, pare să depindă de o creştere cu 0,2% din PIB a veniturilor nefiscale în acel an, fără ca sursele unei asemenea creşteri să fie argumentate, ceea ce, în consecinţă, pare a fi nerealist.

Aici aveti salariile brute 2009-2010 in mai multe state , iar aici sursa documentarii.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2468 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by