Criza deficitului bugetar din Grecia revine in atentia lumii intregi. O restructurare "blanda" a datoriei Greciei ar fi fara urmari majore asupra altor monede din regiune; in varianta mai drastica, restructurarea ar putea duce la evolutii dezordonate. Inceputa in 2010 in legatura cu Grecia, mutandu-se apoi inspre Irlanda si Portugalia, teama pietelor fata de stabilitatea finantelor publice a revenit in ultima vreme privind Grecia. Deficitul public trebuie redus in continuare prin masuri greu de suportat de catre populatie, iar povara datoriei - care depaseste 150% din PIB este vazuta ca fiind nesustenabila de catre investitori. Pietele au inceput sa vorbeasca astfel despre restructurare.

Varianta "blanda" ar insemna prelungirea scadentelor pentru imprumuturile deja acordate. Unii oficiali europeni au parut de acord cu aceasta varianta. Totusi Banca Centrala Europeana s-a opus cu fermitate, amenintand cu retragerea sprijinului acordat bancilor grecesti in aceasta eventualitate. Cealalta varianta, cea a unei restructurari "dure" ar insemna ca cei care au imprumutat deja Grecia nu si-ar mai recupera in intregime imprumuturile, iar o asemenea miscare ar putea avea efecte negative importante asupra monedei europene", spune Victor Safta, directorul sucursalei locale a X-Trade Brokers.

Agentia de rating Fitch a turnat gaz pe foc vineri, taind ratingul Greciei cu trei trepte si declarand ca o prelungire a maturitatilor ar fi echivalata cu un default.

Problema zonei Euro este insa si mai extinsa. Italia, care a evitat pana de curand atentia - nedorita- a speculatorilor in cautare de vulnerabilitati, ar putea intra pe lista de preocupari a acestora. S&P a schimbat perspectiva de rating de la stabila la negativa pentru Italia, pastrandu-i ratingul A+. Deficitul public al tarii a fost de 4,6% in 2010, dar datoria a ajuns la 120% din PIB, de doua ori mai mare fata de limita acceptata de regulile UE.

"Alegerile regionale din Spania, castigate de opozitie, ar putea periclita masurile de austeritate si arata ca deficitele finantelor in regiune sunt mai mari decat cele cunoscute", mai spune Safta.

Euro a pierdut 5,4% de la inceputul lunii mai in fata dolarului american, coborand in acelasi timp la un minim istoric in fata Francului Elvetian. FMI a avertizat ca ingrijorarile privind datoria publica din unele state se pot extinde si ar putea afecta atat tarile centrale, cat si Europa de Est.

De la inceputul lunii, Forintul a pierdut 2,6% in fata Euro, in timp ce Zlotul a evoluat volatil, dar cu amplitudini limitate, pierzand 0,5% in acelasi interval. Leul a fost in buna parte izolat fata de ingrijorarile vizand Grecia si Portugalia in primul trimestru al anului, pe seama semnalelor ca economia da semne timide de revenire. Totusi "scutul" pare sa slabeasca, leul pierzand 1,2% in fata Euro de cand scenariul unei restructurari a datoriei in Grecia a capatat mai multa credibilitate, in ultimele 3 saptamani. "Leul, cu toate ca ofera un randament apetisant, ramane intr-o zona de risc. In cazul unei restructurari blande a datoriei grecesti, ar putea fi vorba mai mult de un "frison" mai putin sesizabil, dar o restructurare dura a acesteia ar putea aduce anumite deprecieri monedei nationale, care ramane inca relativ puternica in contextul dat", conchide Victor Safta.