Reprezentantii bancilor cu actionariat grec din Romania nu resimt o presiune din partea clientilor, spun oficiali Bancpost intr-un interviu acordat HotNews. "Traficul in unitati nu a scazut in luna mai", adauga acestia. Ei analizeaza variantele de solutii pentru Grecia din punctul de vedere al impactului pe care l-ar avea asupra Romaniei, via canalul bancar. Revenirea la drahma este imposibila, restructurarea datoriilor ar genera iesiri de capital speculativ, iar scenariile conventionale nu vor rezulta decat in perturbatii minore, transmise prin canalul de comert international (puterea de cumparare a Greciei scazand, ea va deveni un partener comercial mai mic), mai precizeaza reprezentantul Bancpost.

Rep: Cum se resimte pe planul bancar local criza elena? Simtiti vreo presiune fata de perioada anterioara crizei? A crescut numarul clientilor care isi transfera banii la alte institutii? Care e perceptia clientilor Bancpost cu privire la impactul local al crizei datoriilor Greciei?

Robert Zanescu, director PR: In lunile aprilie si mai business-ul Bancpost a avut o evolutie buna, cota de piata a Bancpost in zona depozitelor retail este in usoara crestere in aprilie fata de luna precedenta. Traficul din unitatile Bancpost in luna mai nu a scazut, iar discutiile pe care le purtam in sucursale cu clientii nu indica o presiune "negativa" ca o consecinta directa a situatiei de pe alte piete. Sunt si clienti care isi muta disponibilitatile de la o institutie bancara la alta, insa acesta este un fapt comun pe piata bancara, ca pe orice alta. Face parte din reglarea libera a mecanismelor de piata bazate pe cerere si oferta. Bancpost este in primul rand o banca romaneasca, ce se supune reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei si adreseaza nevoilor financiare ale romanilor, si abia apoi este o banca ce are actionariat grecesc.

Rep: Care este posibilul impact pe piata locala al scenariilor care sunt vehiculate in cazul Greciei:

R.Z:Problemele Greciei nu sunt insurmontabile. Cel mai probabil scenariu de solutionare a acestora este extinderea facilitatii de creditare de catre Comisia Europeana si FMI pana la sfarsitul lunii iunie. Aceasta ar putea fi cuplata cu o consolidare fiscala puternica si un grad sporit de interventie al statelor din zona Euro in economia Greciei. O alta posibilitate este reprofilarea datoriei. Prin aceasta ma refer la o extindere voluntara a maturitatilor sau o reducere a dobanzilor de plata.

Varianta de restructurare a datoriei este mai putin probabila deoarece gestionarea pierderilor generate de un astfel de eveniment este extrem de dificila (asa cum am vazut in cazul Lehman Brothers). Problema este agravata de faptul ca o mare parte din datoria Greciei a fost cumparata de bancile franceze si germane, precum si de fondurile de pensii din zona Euro.

• O depreciere a Drahmei ar duce la o crestere a datoriei in termeni reali si ar rezulta intr-un val de falimente

Rep: O iesire din zona euro...?

R.Z: Iesirea din Euroland este, in schimb, practic imposibila. Desi deprecierea cursului ar fi un canal de ajustare macroecnomica, la acest moment ar genera mai mult rau decat bine. Toate datoriile private ale Greciei sunt exprimate in Euro, iar o depreciere a Drahmei ar duce la o crestere a datoriei in termeni reali si ar rezulta intr-un val de falimente. Mecanismul de transmisie al acestor scenarii a fost explorat prea putin si a ramas astfel inteles gresit.

In Romania se presupune ca socurile ar veni prin bancile cu actionariat grecesc, insa probabilitatea acestui eveniment este extrem de redusa. Aceste banci sunt foarte solide: au o capitalizare peste medie, un portofoliu de credite bine gestionat (creditele neperformanete sunt sub nivelul mediu al pietei), sunt relativ mari in sistemul bancar local (cumulat, au peste 20% din active). In plus, Banca Nationala a semnalat deja ca este pregatita sa intervina pentru a proteja integritatea sistemului bancar.

• Masurile ad-hoc luate de institutiile europene nu au rezolvat fundamental problemele din periferia Europei, si au amplificat nesiguranta

Scenariile negative expuse mai sus vor afecta Romania prin canalul de contagiune a pietelor internationale. Mai precis, un eventual eveniment de restructurare sau iesire din Euroland, ar creste aversiunea la risc a investitorilor si ar genera iesiri de capital speculativ. Trebuie mentionat insa ca ajustarea in acest caz ar fi mult mai blanda decat in 2008 deoarece dezechilibrele macroeconomice ale Romaniei sunt mult mai mici decat in acea perioada.

Scenariile conventionale (prelungirea facilitatii de creditare sau reprofilarea datoriei) nu vor rezulta decat in perturbatii minore, transmise prin canalul de comert international (puterea de cumparare a Greciei scazand, ea va deveni un partener comercial mai mic).

Rep: Este deprecierea euro mai degraba o consecinta a speculantilor?

R.Z.: Tendinta fundamentala a cursului este o apreciere a euro fata de dolar, dupa cum am vazut in perioada decembrie(2010) - aprilie 2011 (de la 1.28 la 1.5 USD/EUR). Piata interpreteaza politicile macroeconomice din zona Euro (precum austeritatea fiscala si combaterea inflatiei) ca fiind mai responsabile pe termen lung. Speculatorii au un rol foarte important in piata deoarece corecteaza mispricing-urile prin eliminarea oportunitatilor de arbitraj.

Deprecierea si volatilitatea din aceasta perioada sunt generate de nesiguranta. Masurile ad-hoc luate de institutiile europene nu au rezolvat fundamental problemele din periferia Europei, si au amplificat nesiguranta. Din acest motiv, Europa trebuie sa formuleze un plan clar de actiune in cazuri similare pentru a elimina astfel de efect adverse.