Politica economica a Rusiei seamana tot mai mult cu cea sovietica si rezultatul ei poate fi acelasi, afirma economistii Institutului Gaidar, citati de Vedomosti. Expertii rusi vorbesc despre trei riscuri majore care pot duce la prabusirea economiei ruse. Total eronat, sustin, in replica, responsabilii statului.
Primul risc: Rusia a ajuns extrem de dependenta de oscilatiile preturilor mondiale la resurse energetice. Adica de „factori care nu depind de Rusia”. Situatia, scriu autorii studiului, „este comparabila cu cea de la inceputul anilor 1980. La acel moment, sistemul sovietic s-a dovedit extrem de stabil, economia crestea incet, dar sigur (2-3% pe an), datoria de stat era destul de mica. Veniturile din resurse energetice se cheltuiau pentru nevoile curente ale bugetului. In principal ele erau folosite de industria de aparare, la cumpararea de alimente si marfuri de larg consum, precum si pentru importul de utilaje pentru dezvoltarea sectorului de petrol si gaze naturale. Acest model s-a dovedit a avea viata scurta, astfel ca atunci cand petrolul s-a ieftinit de sase ori, au urmat cinci an catastrofali. „Aceste riscuri sunt perfect reale si in zilele noastre”, atrag atentia autorii raportului, citat de Vedomosti.
Al doilea risc – inflatia, una dintre cele mai ridicate dintre tarile G20.
Al treilea risc – refluxul de capital, in pofida faptului ca piata rusa a afisat un ritm de crestere dintre cele mai ridicate din lume. De ce fug banii? Din cauza incertitudinilor privind evolutia economica, plus apropiatele alegeri.
Analogia actualei politici economice cu cea sovietica este pe deplin justificata, spune directorul stiintific al Scolii superioare de economie, fostul ministrul al economiei, Evgheni Iasin. Exista insa o deosebire radicala fata de URSS: in tara functioneaza economia de piata. Rusia si-ar putea permite mentinerea deficitului bugetar, dar numai in cazul unei activitati sustinute din partea mediului de afaceri privat, crede el. „Deocamdata aceasta activitate este redusa, iar politica de stat de stimulare a cererii poate conduce la criza”.
3
6
