Fondul european de finantare de urgenta ar trebui dublat, la 1.500 miliarde de euro, daca politicienii vor ca investitorii din sectorul privat sa participe la al doilea program de salvare a Greciei, a declarat un membru al consiliului guvernatorilor al Bancii Cnetrale Europene (BCE) citat de Reuters.
Lipsa de incredere de pe pietele financiare a dus randamentele obligatiunilor de stat ale Greciei, Irlandei si Portugaliei la cele mai ridicate niveluri de la introducerea monedei euro in 1999, pe fondul incertitudinilor cu privire la al doilea pachet de finantare de urgenta pentru Grecia si a contributiei pe care o va avea sectorul privat.
Nout Wellink, membru al consiliului guvernatorilor BCE, a declarat pentru cotidianul olandez Het Financieele ca un nou pachet de asistenta financiara destinat Greciei ar fi inconjurat de atat de multe incertitudini si riscuri incat dublarea fondului european de finantare de urgenta ar fi necesara, avand in vedere ca trebuie luat in considerare si riscul de contagiune pentru Irlanda si Portugalia.
"Daca iei in calcul aceste riscuri, trebuie sa construiesti o plasa de siguranta. Daca nu merge bine, trebuie sa dai socoteala pentru multe lucruri. Daca agentiile de rating vad o rostogolire a datoriilor Greciei drept o incapacitate de plata partiala, va avea loc o contagiune catre alte tari de la periferia zonei euro", a spus el.
"Sunt deschis catre orice varianta care nu are consecinte in piata, insa stiu ca patinam pe gheata foarte subtire. Daca risti sa se rupa gheata, atunci ai nevoie de o plasa de siguranta foarte mare. Ar trebui sa ajunga la 1.500 miliarde de euro si ar trebui sa fie o flexibilitate mai mare in ceea ce priveste modul in care sunt cheltuiti", a continuat Nout Wellink, care este si guvernatorul bancii centrale din Olanda.
0
0
