In acest moment exista in discutia publica trei proiecte de reorganizare: cel al UDMR (cel mai vechi dintre ele), cel propus de PDL si cel al USL. Fiecare are propria sa filosofie si incarcatura politica inerente. Se apropie vreunul dintre aceste proiecte de nevoile reale ale Romaniei? Dar care sint aceste nevoi punctuale?
Speranta Munteanu, Senior Director KPMG Romania, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre solutiile asteptate de comunitatea de business.
Scurt CV Speranta Munteanu:
- Senior Director al Departamentului de Restructurare al KPMG Romania, care ofera servicii concentrate pe dezvoltarea si implementarea unor solutii de redresare a companiilor aflate in dificultate financiara si/sau in insolventa
- Anterior a fost Senior Director la PricewaterhouseCoopers
- Absolventa a Universitii din Sheffield si a Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti
Nota redactiei:
- Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
- Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori. Postarile lungi sau care contin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate
multumesc
Cit priveste istoria impartirii teritoriale a Romaniei, parerea mea este ca nu putem merge catre un anume model, in ultimii 120 de ani existind o evidenta incoerenta si lipsa unei strategii fundamentate, iar limitele teritoriale din perspectiva admimnistrativa ar trebui sa se raporteze la capacitatea actuala de transport si comunicare. Impartirea nu ar trebui sa fie neaparat corelata, in opinia mea, cu granitele diverselor zone sau regiuni cu incarcatura istorica. Pe scurt, abordarea ar trebui sa fie mai pragmatica.
Poate fi accesul la marile bugete publice un criteriu de aglomerare a marilor faceri în jurul centrelor de decizie asupra acestor bugete?
Ignorand discursurile politice (politizate) pe aceasta tema din ultima vreme, care ar fi, din punctul dvs. de vedere, principalele 3 argumente pro si contra reorganizarii teritoriale a Romaniei ?
Multumesc.
As fi putut sa impart argumentul meu principal in sub-argumente, dar sint convinsa ca nu o lista de argumente, ci o abordare integrata - bazata pe o analiza cost-beneficiu - ar trebui sa produca solutia cea mai buna de organizare teritoriala.
Sigur ca exista niste efecte adiacente pozitive pe care le asteptam, dintre care cel mai important ar fi o dezradacinare a coruptiei existenta acum in administratie, dar pentru care simpla reorganizare teritoriala nu cred ca ar fi suficienta.
Ca sa ma refer la argumentele contra, as spune ca o abordaare pripita si insuficient fundamentata - cum din pacate am mai vazut de-a lungul anilor la clasa noastra politica, indiferent de orientare - ar putea sa induca efectul contrar al unui cost social plasat in sarcina contribuabilului si plecind de la faptul ca in apropierea unei date prezentate ca fiind cea a deciziei pe aceasta tema, informatia pusa in dezbatere publica este atit de saraca, recunosc ca am temeri.
2) Azi, asa cum au aratat si numeroasele Rapoarte ale Bancii Mondiale, in opinia mea principala problema a Romaniei sunt oamenii, cei care lucreaza in institutiile statului, in administratia publica centrala si locala. Politizarea excesiva si lipsa profesionistilor, a unui management modern si eficient cred ca sunt cauzele principale ale lipsei de eficienta din administratia publica. Intrebarea mea este: Romania va face o noua reorganizare administrativa dar oamenii sunt aceiasi, cu aceiasi oameni numiti exclusiv pe criterii politice in functii de decizie(si fara competentele necesare ) ce garantii avem ca o noua reorganizare va crea acea eficienta in administratia publica de care Romania duce lipsa cronica ?
Va multumesc.
In cazul particular la care ma refer, analiza a aratat ca in forma actuala de organizare, cu 41 de tribunale care sa judece dosare de insolventa exista o practica extrem de neuniforma si mari dificulati in pregatirea corespunzatoare a magistratilor participanti la procedura si a grefierilor. Proiectul respectiv, comandat de Ministerul Justitiei, propunea in 2006 reducerea numarului de tribunale la acelasi numar ca al Curtilor de Apel. Desi subiectul este extrem de particular, in forma Legii Insolventei apropbata in 2006 ca urmare a acestui proiect, legiuitorul nu a acceptat amendamentul conform caruia curtile de insolventa sa fie reduse ca numar, ulterior - 2 ani mai tirziu, legea a fost amendata in acest sens, dar prevederea nu a fost pusa in aplicare nici pina acum. Dau acest exemplu pentru a ilustra faptul ca modelul de reorganizare administrativa trebuie bine proiectat si comunicat decidentilor si publicului pentru a avea acceptanta necesara, iar din punctul meu de vedere, ca membru al publicului, in momentul de fata nu ma vad in fata unui astfel de proiect.
Sunt una din persoanele care considera mai mult decat necesara o noua reorganizare administrativ teritoriala, am avut okzia sa vad modul in kre pot fi utilizate fondurile UE in Madeira, regiune autonoma a Portugaliei, toata insula a devenit in doar 13 ani un mic paradis, O infrastructura si nu numai de invidiat, toate fiind posibile datorita modului cum autoritatzile locale au reusit sa atraga fonduri de la uE, separat de guvernul central. De aceea nu intzeleg impotrivirea exacerbata atat a parte din clasa politica cat si a unor lideri de opinie impotriva a ce a ce va face posibila modernizarea tzarii, folosind motive pur si simplu puerile. Cum de nu se intzelege ca nu ne putem moderniza decat cu ajutorul u.e. si pentru a beneficia de acesta in mod eficace tre sa mai facem si noi mici skimbari. O sa ne fie greu la inceput, dar intr o perioada relativ scurta, beneficiile vor fii de nebanuit. De asemeni, ce opinie avetzi legat de revenirea la provinciile istorice, posibil ca nu ar mai exista atatea controverse legate de afinitatzi si traditzii zonale iar ca numar acestea se invirtesc tot in jurul cifrei vehiculate acum!
Ma intereseaza restructurarile din institutiile publice pentru ca ,in general,in acest sector toate incecarile de restructurare se lovesc de zidul conservatorismului,al gastilor din sistem,de opozitia clara a celor care,in unele cazuri,se afla la a doua,a treia generatie de salariati la stat.Si uite asa restructurarile insemna pasarea de responsabilitati sau de personal dintr-o institutie in alta,cu acelesi costuri sau chiar mai mari.
Si inca ceva,cati specialisti in restructurare sunt in Ro si in ce masura au un cuvant de spus,au capacitatea de a influenta mersul lucrurilor in societate,in economia reala?
Multumesc!
2. Nu am o estimare precisa a numarului specialistilor in restructurare, pot sa va spun insa ca exista o tendinta de organizare a unei bresle in acest domeniu, existind activitati conexe deja organizate, fiind simtita nevoia unei bresle in special pentru a putea sa avem un cuvint de spus in treburile cetatii de pe pozitia societatii civile.
Nu riscam sa stricam o reimpartire facuta bine cu o reimpartire facuta in graba,fara sprijin larg politic.
Care este strict propria dvs logica care ar sta la baza unei noi impartiri administrative,ce experiente au alte state europene pe aceasta problematica, puteti da exemple pozitve si negative , daca exista ?
Cu stima ,
Marius
Inteleg ca sustineti ca reorganizarea teritoriala ar conduce la o simplificarea reala a birocratiei si facilitarea accesului la resurse - avand in vedere ca in mediul de afaceri s-a tot auzit de restructurare pe cand in institutiile statului-nu s-a intamplat in practica nimic, cum ati vedea din punctul dvs de vedere o restructurare de succes a structurilor institutiilor publice, cu/fara reorganizare teritoriala?
Puteti da exemple din practica dvs de afaceri de solutii de "turnaround" aplicabile mediului de afaceri romanesc? In ce consta termenul de "haircut" al datoriilor? Cu multumiri
2. Turnaround-ul mediului de afaceri nu este subiectul dezbaterii de astazi
3. Haircut inseamna, in principiu, o plata redusa a unor obligatii cauzata de incapacitatea de plata a debitorului. Sper ca nu va fi un termen care sa intre in vocabularul institutiilor noastre publice.
Pe scurt, vom vedea cu aceasta reorganizare planuri de dezvoltare pe 3-5 ani?
Care credeti ca ar fii suma economisita? daca ar fi pusa in aplicare o reorganizare administrativa, intelegand astfel desfintarea functiilor de conducere la nivel de judete comasate in regiunea nou infiintata, care ar fii nivelul de crestere al absortiei fondurilor europene aplicat proiectelor eligibile, si cu cat crededeti ca s-ar reduce timpul de aprobare al proiectelor- ma refer aici la situatia in care avem proiecte care ating prin dimensiunea lor mai multe judete si astfel in prezent avem nevoie de aprobarea nesincronizata a mai multor decidenti judeteni (birocrati).
Care ar fi impactul asupra punerii lor in practica cat mai repede in sensul de a crea prin aceasta si ocuparea a fortei de munca in cat mai multe localitati si astfel o scadere a somajului, o crestere a nivelului de trai si de ce nu un plus de valoare PIB-ului, iar ca impact ulterior o moneda mai puternica ?
Va multumesc!