Ce sanse au Harghita si Covasna sa isi creasca gradul de absorbtie al fondurilor, dupa reorganizare? Vezi cum comenteaza autoritatile locale planul PDL

Vineri, 24 iunie 2011, 9:09 Economie | Finanţe & Bănci

Unul dintre criteriile care stau la baza reorganizarii administrative a Romaniei este cel legat de atragerea de fonduri europene. In varianta propusa de presedintele Basescu, cu 8 regiuni plus Covasna si Harghita, sansele acestor doua judete de a atrage fonduri sunt, dupa acest criteriu, aproape compromise. Fata de judetele vecine, potentialul economic al Harghitei si Covasnei este mai redus decat cel al judetelor vecine, fiind de natura a le indeparta de sensul reorganizarii vizate de Presedinte.

• Harghita, cateva repere economice
  

Agricultura
O populatie de putin peste 325.000 locuitori, din care  12.700 sunt someri inregistrati. Produsul Intern Brut al judetului este de 6,21 miliarde de lei. Dispune de 91716 hectare teren arabil, 35 de hectare de vie si 8.241 terenuri degradate. Productia la hectar la principalele culturi este sub media judetelor vecine (in medie cu circa 1000 de kg/ha). Sta bine la efectivele de bovine (depasind media judetelor vecine) dar mai prost la porci si pasari ouatoare. Lipsesc datele legate de terenurile irigate. Dispune de 258 ha padure, suprafata cea mai mare din zona.

Turism
Sta prost la capitolul turism, numarul innoptarilor strainilor fiind anul trecut de circa 48.000, mult sub media judetelor vecine.

Buget
De la un excedent de 44 mil de lei in 2006, bugetul local a coborat in 2009 la 28,9 mil de lei, iar situatia a continuat sa se deterioreze.

Ce spun autoritatile locale despre reorganizare
"Proiectele pregătite de PD-L si de USL, care vizează reorganizarea teritorial-administrativă a tării, sunt bazate pe modele latino-americane, pentru că sunt avantajate doar orasele mari, localitătile mici fiind defavorizate în cadrul celor opt „superjudete” sau regiuni, a declarat Borboly Csaba, presedintele Consiliului Judetean Harghita la o conferinta de presă organizată în Miercurea-Ciuc.

„PD-L ar transfera unele competenţe ale judeţelor în competenţa municipiilor, ceea ce este un nonsens, deoarece un primar are în vedere primul rând interesele localităţii pe care o conduce şi nu a satelor din zonă, iar pe de altă parte nici nu ar avea capacitatea necesară pentru administrarea, dezvoltarea microregiunii”, mai spune Borboly Csaba. „Nimeni din Bucureşti nu a întrebat localnicii despre problemele, aşteptările pe care le au, regiunea fiind dezvoltată doar prin munca parlamentarilor si guvernantilor UDMR. Acele regiuni au şanse mai mari în accesarea fondurilor europene, în cazul cărora PIB-ul este sub 75% a nivelului mediu european.

Trebuie să ne gândim şi în perspectiva a opt-zece ani, când în actuala structură de şase judeţe nu vom mai avea posibilitatea de a accesa bani europeni, deoarece, mulţumită judeţelor Braşov şi Sibiu, statisticile vor fi mult mai pozitive decât situaţia reală existentă în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Dacă se înfiinţează „superjudeţele”, conform iniţiativei PDL, atunci cine va plăti datoriile judeţului Braşov? De exemplu Miercurea-Ciuc nu are nici o datorie", a accentuat Borboly.
Concluzia: Varianta presedintelui Basescu ar indeparta Harghita de la scenariul cresterii gradului de absorbtie al fondurilor UE.

• Covasna - repere economice

Având o suprafaţă de 3.705 km2 şi 222.449 de locuitori. Judeţul are două municipii, 3 oraşe şi 40 de comune. Cele mai importante orase: Sfântu Gheorghe - municipiul reşedinţă de judeţ, cu o dezvoltare dinamică şi cu cei aproape 61.543 de locuitori municipiul Târgu Secuiesc - “oraşul breslelor”; Baraolt - oraş cu potenţial turistic; Covasna - oraşul celor “1000 de izvoare“
Are circa 9000 de someri la o populatie activa de circa 93.000 de persoane. La capitolul zootehnie, sta sub celelalte judete vecine, la aproape toate categoriile de animale.

Analizând ponderea economisirilor şi al depunerilor bancare, mărimea valorică a creditelor acordate şi  existenţa cardurilor bancare pe locuitor judeţul Covasna se regăseşte la nivel mediu pe ţară. Efectele negative ale crizei financiare şi economice internaţionale şi-au lăsat amprentele în toate ramurile economiei şi în judeţul Covasna. A scăzut simţitor numărul locurilor de muncă, rata şomajului ajungând în unele cazuri chiar la nivelul mediei ratei  şomajului la nivel european, care a atins 9,5 - 10%.

Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.

Bugetul propriu din acest an al Consiliului Judeţean Covasna se ridică la mai mult de 52 milioane de euro, sumă din care mai mult de jumătate va fi destinată dezvoltării judeţului. Bugetul general consolidat al judeţului este de 218.985.100 lei. Conform noilor reglementări, bugetul este compus din două secţiuni: secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.
Cheltuielile de funcţionare ale administraţiei judeţene şi ale unităţilor subordonate din judeţul Covasna se ridică la 101.396.400 lei, cea mai mare sumă, adică 45,4% din buget, a fost acordată pentru protecţia socială, urmată de cea alocată culturii şi religiei, adică 16,5% din buget. Legea precizează, de asemenea, suma maximă alocată cheltuielilor cu personalul, în judeţul Covasna aceasta fiind de 47.297.000 lei.

Judeţul Covasna va cheltui, în acest an, suma de 117.588.700 lei destinată dezvoltării judeţului, din care titlurile cele mai mari (63 milioane de lei) sunt destinate modernizării DN 121, precum şi programului privind managementul deşeurilor (38,6 milioane de lei). Cele două programe vor fi realizate din fondul european de dezvoltare regională. De asemenea, se include aici şi suma de 6,6 milioane de lei destinată finalizării programului Drumul Apelor Minerale care se construieşte cu sprijin european.