- Harghita, cateva repere economice
O populatie de putin peste 325.000 locuitori, din care 12.700 sunt someri inregistrati. Produsul Intern Brut al judetului este de 6,21 miliarde de lei. Dispune de 91716 hectare teren arabil, 35 de hectare de vie si 8.241 terenuri degradate. Productia la hectar la principalele culturi este sub media judetelor vecine (in medie cu circa 1000 de kg/ha). Sta bine la efectivele de bovine (depasind media judetelor vecine) dar mai prost la porci si pasari ouatoare. Lipsesc datele legate de terenurile irigate. Dispune de 258 ha padure, suprafata cea mai mare din zona.
Turism
Sta prost la capitolul turism, numarul innoptarilor strainilor fiind anul trecut de circa 48.000, mult sub media judetelor vecine.
Buget
De la un excedent de 44 mil de lei in 2006, bugetul local a coborat in 2009 la 28,9 mil de lei, iar situatia a continuat sa se deterioreze.
Ce spun autoritatile locale despre reorganizare
"Proiectele pregătite de PD-L si de USL, care vizează reorganizarea teritorial-administrativă a tării, sunt bazate pe modele latino-americane, pentru că sunt avantajate doar orasele mari, localitătile mici fiind defavorizate în cadrul celor opt „superjudete” sau regiuni, a declarat Borboly Csaba, presedintele Consiliului Judetean Harghita la o conferinta de presă organizată în Miercurea-Ciuc.
„PD-L ar transfera unele competenţe ale judeţelor în competenţa municipiilor, ceea ce este un nonsens, deoarece un primar are în vedere primul rând interesele localităţii pe care o conduce şi nu a satelor din zonă, iar pe de altă parte nici nu ar avea capacitatea necesară pentru administrarea, dezvoltarea microregiunii”, mai spune Borboly Csaba. „Nimeni din Bucureşti nu a întrebat localnicii despre problemele, aşteptările pe care le au, regiunea fiind dezvoltată doar prin munca parlamentarilor si guvernantilor UDMR. Acele regiuni au şanse mai mari în accesarea fondurilor europene, în cazul cărora PIB-ul este sub 75% a nivelului mediu european.
Trebuie să ne gândim şi în perspectiva a opt-zece ani, când în actuala structură de şase judeţe nu vom mai avea posibilitatea de a accesa bani europeni, deoarece, mulţumită judeţelor Braşov şi Sibiu, statisticile vor fi mult mai pozitive decât situaţia reală existentă în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Dacă se înfiinţează „superjudeţele”, conform iniţiativei PDL, atunci cine va plăti datoriile judeţului Braşov? De exemplu Miercurea-Ciuc nu are nici o datorie", a accentuat Borboly.
Concluzia: Varianta presedintelui Basescu ar indeparta Harghita de la scenariul cresterii gradului de absorbtie al fondurilor UE.
- Covasna - repere economice
Are circa 9000 de someri la o populatie activa de circa 93.000 de persoane. La capitolul zootehnie, sta sub celelalte judete vecine, la aproape toate categoriile de animale.
Analizând ponderea economisirilor şi al depunerilor bancare, mărimea valorică a creditelor acordate şi existenţa cardurilor bancare pe locuitor judeţul Covasna se regăseşte la nivel mediu pe ţară. Efectele negative ale crizei financiare şi economice internaţionale şi-au lăsat amprentele în toate ramurile economiei şi în judeţul Covasna. A scăzut simţitor numărul locurilor de muncă, rata şomajului ajungând în unele cazuri chiar la nivelul mediei ratei şomajului la nivel european, care a atins 9,5 - 10%.
Izvoarele minerale sunt o caracteristică remarcabilă a regiunii. Concentrarea cea mai semnificativă a acestora se află în jurul oraşului Covasna ( izvoare cu ape predominant carbogazoase, bicarbonatate, sodice). La nivelul judeţului sunt peste 600 izvoare de apă minerală, din care câteva îmbuteliate, cele mai cunoscute fiind: Biborţeni, Bodoc, Vâlcele.
Bugetul propriu din acest an al Consiliului Judeţean Covasna se ridică la mai mult de 52 milioane de euro, sumă din care mai mult de jumătate va fi destinată dezvoltării judeţului. Bugetul general consolidat al judeţului este de 218.985.100 lei. Conform noilor reglementări, bugetul este compus din două secţiuni: secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare.
Cheltuielile de funcţionare ale administraţiei judeţene şi ale unităţilor subordonate din judeţul Covasna se ridică la 101.396.400 lei, cea mai mare sumă, adică 45,4% din buget, a fost acordată pentru protecţia socială, urmată de cea alocată culturii şi religiei, adică 16,5% din buget. Legea precizează, de asemenea, suma maximă alocată cheltuielilor cu personalul, în judeţul Covasna aceasta fiind de 47.297.000 lei.
Judeţul Covasna va cheltui, în acest an, suma de 117.588.700 lei destinată dezvoltării judeţului, din care titlurile cele mai mari (63 milioane de lei) sunt destinate modernizării DN 121, precum şi programului privind managementul deşeurilor (38,6 milioane de lei). Cele două programe vor fi realizate din fondul european de dezvoltare regională. De asemenea, se include aici şi suma de 6,6 milioane de lei destinată finalizării programului Drumul Apelor Minerale care se construieşte cu sprijin european.
Daca cineva pricepe de ce aceleasi argumente ale lui Basescu cu regiunile mari care vor aduce banetul de la UE in Romania sunt musai si obligatortii in celelalte judete, in schimb in Covasna si harghita nu mai sunt ??!!! Dar daca romanii din HarCov vor si ei reorganizare ca-n celelalte judete, ca sa scape de saracia din zona aia amarata si uiata de lume, cu vointa acelor romani se preocupa cineva, pe dl Basescu nu l-am auzit deloc vorbind despre roamnii din HarCov cand vine vorba despre reorganizare administrativa, Dumnealui vorbeste numai despre propunerile UDMR ptr zona!!! Romanilor de acolo bag seama ca le recomanda discret sa plece, ca nu-i de ramas in saracia aia!! Si a-propos, daca prin reorganziare structurile ptr absorbtia de fonduri la nivel central se duc spre autoritatile locale, cei din Harghita si Covasna cum vor proceda?! pastreaza Romania structuri adminsitrative ptr Harghita si Covasna, asa incat ele sa fie administrate in continuare de la nivel central??!!Daca Braila si Galati care nu vor deloc sa fie in aceeasi regiune ca si Timis si Arad, daca doresc sa ramana separate precum Covasna si Harghita, li se permite ?! Si intrebarile ar putea continua. Din pacate, Romania este in dezastru evident, eforturile disperate ale lui Basescu de aface ceva sunt nu numai inutile si ineficiente dar mai mult strica. Facute pe genunchi, in stil marinaresc ele distrag atentia de la incompetenta si ineficienta guvernului Boc....
Brasovului ii doare'n p'aispe de romanii din covasna si harghita, judetele astea o sa fie si mai marginalizate decat au fost ca si judet separat, in schema actuala macar au acces la fonduri europene - unde si-au investit de fapt tot bugetul de judet.
Daca nu vor fi majoritari in noul mega-judet in care vor fi inclusi, nu vor avea sanse nici macar la fonduri europene, deci viziunea lui Base' nu se adevereste - nu vor avea mai multe investitii - chiar din contra, nu vor avea deloc acces la fonduri.
De fapt asa se va intampla in toate judetele "periferice", vor profita doar centrele de mega-judet: bucuresti, iasi, constanta, ploiesti, cravoia, brasov, cluj si timisoara. Restu' ciocu mic si emigram in Spania.
hai sa-i intrebam pe ungurii din harghita si covasna, nu pe politicienii lor, care evident ca nu accepta o reorganizare care le-ar reduce numarul...
mi se pare ridicol sa-l intrebi pe presedintele consiliului judetean ce parere are de reorganizarea in urma careia va ramane fara functie! mai bine il intrebati ce a realizat de cand are mandatul.
Ei sustin ca din 2008 - de cand am aderat la UE au crestere continua si au ajuns la nivelul mediu al Romaniei, fara investitii din Bucuresti, in conditii in care au contribuit mai mult la bugetul tarii decat au primit, deci statul a scos banii din buget si nu i-o mai investit la ei!
deci harghita a aderat la ue in 2008!? si de atunci tot investeste in dezvotarea infrastructurii? :)))
poate ca de-aia are pib/capita la jumatate fata de media Romaniei, venitul mediu doar la 70% din venitul mediu pe tara....
singurul obiectiv de care se achita cu succes udemereii in harghita sunt despaduririle... din pacate banii nu ajung la populatie, ci la liderii lor de la Bucuresti.
.Dar bineinteles ca Basescu & co a gasit acum un tap ispasitor pentru esecul acestui proiect: "ungurii-s de vina"