BNR a sanctionat in 2010 doi administratori de banci, doi directori si un sef de serviciu cu avertisment scris. In plus, a amendat administratorii a doua banci si 5 directori. A retras aprobarea acordata unui administrator de banca, precum si directorilor a doua banci. O alta banca a fost sanctionata cu avertisment scris pentru aspecte legate de clasificarea portofoliului de credite si de constituire a provizioanelor. Alte nereguli au fost depistate in domeniul creditarii, a nerespectarii sistemului intern de control, precum si pentru nerespectarea principiilor unei practici bancare prudente si sanatoase, se arata in Raportul Anual al BNR publicat luni.

Nicolae CintezaFoto: Agerpres

Numarul lucratorilor romani in strainatate a ajuns la circa 2,2 milioane persoane, 75% suta fiind stabiliti in Spania si Italia, se mai arata in Raport. "Problemele economice care au afectat aceste doua state s-au repercutat si asupra soldului transferurilor curente, excedentul acestora scazand de la 3,4 miliarde euro in 2009 la 2,8 miliarde euro in 2010. Guvernul a reafirmat, in mai 2011, obiectivul adoptarii euro in anul 2015. Expunerile bancilor straine prezente in Romania s-au majorat de la 81,1 miliarde euro in 2009 la 84,7 miliarde euro in cursul anului 2010Ţ, se mai arata in Raport.

  • Pe tot parcursul anilor 2009 si 2010 nu au existat banci cu o solvabilitate sub 10 la suta

Nivelul agregat al indicatorului de solvabilitate se situa la 31 decembrie 2010 la 15,0%, valoarea acestuia depasind 11 la suta in cazul fiecarei institutii de credit. Mai mult, pe tot parcursul anilor 2009 si 2010 nu au existat banci cu o solvabilitate sub 10 la suta.

Obiectivele bancilor s-au deplasat din zona preponderent cantitativa (cresterea cotei de piata, campanii agresive de creditare sau maximizarea profiturilor pe termen scurt) catre abordari care mizeaza in special pe analize calitative si de risc asociate creditarii. Masurile severe de austeritate aplicate de autoritatile romane,

sistem bancar

sistem bancar

Foto: Hotnews

incepand cu a doua parte a anului 2010, care au vizat reducerea salariilor, disponibilizarile in sectorul bugetar si cresterea cu 5 puncte procentuale a cotei standard a TVA, precum si efectele imprimate de somajul in crestere, deprecierea monedei nationale si scaderea veniturilor au generat presiuni asupra sistemului bancar romanesc.

Un impact semnificativ asupra profitului bancilor l-a avut si adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 destinata transpunerii in legislatia interna a unei directive europene, care a creat insa un context generator de dezbateri intense si a condus la o aplicare neunitara a acesteia.

In aceste conditii, bancile au redus oferta de imprumuturi prin inasprirea standardelor si a termenilor creditarii, tendinte determinate de implementarea unor planuri de reducere a costurilor.

Anul 2010 a fost marcat, in continuare, de temperarea activitatii bancare, evolutie care s-a reflectat in majorarea cu numai 3,6 la suta a activului agregat net la nivel de sistem. Exprimat in euro, activul agregat net a crescut usor (cu 2,2 la suta), de la 78,090 miliarde euro la 79,8 miliarde euro.

Datorita volatilitatii monedei nationale, aplicarii masurilor de austeritate si adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, principalii indicatori de cuantificare a riscului de credit au inregistrat o inrautatire semnificativa, ponderea detinuta de expunerea bruta aferenta creditelor si dobanzilor clasificate in categoriile "indoielnic" si "pierdere" in totalul creditelor si dobanzilor majorandu-se de la 13,5 la suta la sfarsitul lunii decembrie 2009 la 18,4 la suta la 31 decembrie 2010.

  • Ce a mai cerut banca centrala, bancilor comerciale?

-efectuarea periodica a unor simulari bazate pe scenarii realist;

- revizuirea normelor si procedurilor interne privind activitatea de creditare; evaluarea si masurarea riscului valutar si a riscului de nerambursare; modificarea modalitatii de calcul al gradului de îndatorare; provizionarea integrala a expunerilor cu risc de credit ridicat; respectarea limitelor maxime admise pentru expunerile mari; implementarea unui sistem eficient de monitorizare a nivelurilor expunerilor mari;

- revizuirea politicilor privind administrarea riscului de lichiditate; elaborarea procedurilor de urmarire si limitare a riscului de lichiditate; corelarea strategiei în administrarea lichiditatii cu profilul de risc al bancii; efectuarea

trimestriala a controlului în domeniul riscului de lichiditate; includerea în analiza fluxurilor viitoare de numerar a pozitiilor din afara bilantului; identificarea unor surse alternative de finantare pentru evitarea concentrarilor în domeniul finantarii;

Citeste in atasament Raportul BNR in varianta integrala

- reconsiderarea pragului de semnificatie pentru riscul operational; reanalizarea setului de indicatori; definirea de praguri de escaladare, declansatori de raportare si alerte pentru indicatorii deja implementati; stabilirea unui mecanism care sa conduca la diminuarea riscului operational ; îmbunatatirea sistemului de monitorizare eficienta a evenimentelor de natura riscului operational; elaborarea si adoptarea de proceduri privind prevenirea si combaterea fraudei; completarea normelor interne privind administrarea riscului de piata; revizuirea definirii portofoliului de tranzactionare; elaborarea de planuri alternative pentru situatii de criza; monitorizarea riscului de dobânda prin sisteme de indicatori, modele interne si scenarii de criza;

- revizuirea fiselor de post ale conducatorilor de divizii si departamente în vederea atribuirii de

- revizuirea politicilor antifrauda în vederea prevenirii evenimentelor de natura fraudelor interne si externe; elaborarea de proceduri privind reclamatiile; elaborarea de proceduri privind identificarea, evaluarea, onitorizarea si controlul riscului reputational;

In contextul deteriorarii calitatii portofoliului de credite, institutiile bancare au fost nevoite sa constituie un volum mai mare de provizioane (23 632,9 milioane lei la 31 decembrie 2010 fata de 14 972,7 milioane lei la 31 decembrie 2009), cu efect direct in planul erodarii profitabilitatii.

Deteriorarea in continuare a calitatii portofoliului de credite s-a produs ca urmare a agresivitatii care a caracterizat politica promovata de banci in anii premergatori crizei economice, pentru a castiga cota de piata, precum si pe fondul dificultatilor financiare intampinate ulterior de persoanele fizice si juridice, pe parcursul anului 2010.

Astfel, ponderea creditelor restante si indoielnice acordate clientelei in totalul portofoliului de credite, la valoare neta, s-a majorat de la 1,50 la suta in 2009 la 2,28 la suta in 2010. Acelasi indicator, determinat insa la valoare bruta, a consemnat o traiectorie si mai accentuata - crestere de la 3,94 la suta la 7,08 la suta. Totodata, ponderea creantelor restante si indoielnice in totalul activelor bancare nete a crescut de la 1,01 la suta la 1,47 la suta

Pe parcursul anului 2010 au fost desfasurate 63 de actiuni de inspectie on-site la 30 de banci persoane juridice române (sedii principale si sucursale), 7 sucursale ale bancilor straine, precum si la Banca Centrala Cooperatista CREDITCOOP si reteaua acesteia. Au fost sanctionate 9 institutii de credit, astfel: avertisment scris dat administratorilor a doua banci (8 cazuri), directorilor a doua banci (5 cazuri) si unui sef serviciu; amenda administratorilor a doua banci (6 cazuri) si directorilor a 5 banci (13 cazuri); retragerea aprobarii acordate unui administrator de banca, precum si directorilor a doua banci (4 cazuri). Totodata, o banca a fost sanctionata

cu avertisment scris pentru aspecte legate de clasificarea portofoliului de credite constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor. În 39 de cazuri de înregistrare a unor deficiente au fost dispuse masuri de remediere a acestora, cu termene concrete de îndeplinire. Sanctiunile au fost impuse, în principal, pentru aspecte legate de activitatea de creditare, clasificarea portofoliului de credite, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor, nerespectarea reglementarilor privind sistemul intern de control, administrarea necorespunzatoare a riscurilor semnificative, precum si pentru nerespectarea principiilor unei practici bancare

prudente si sanatoase