Finantele vor evalua riscul fiscal al contribuabililor, compararand veniturilor declarate cu fluxurile de numerar precum si cu valoarea cresterii patrimoniale si a cheltuielilor personale efectuate, aceasta fiind doar una dintre metode, se arata intr-un proiect de Hotarare postat pe pagina de net a institutiei. Potrivit documentului, finantistii vor mai evalua riscul de nedeclarare (diferenta dintre veniturile declarate si situatia fiscala personala) si vor stabili riscului minim acceptat de administratia fiscala prin verificarea incadrarii diferentelor stabilite in limita prevazuta de lege.

Bazele de date folosite vor fi, potrivit proiectului de lege, datele pe care le detine ANAF, dar si cele ale "autoritatilor publice si altor entitati, necesare determinarii riscului de nedeclarare a veniturilor impozabile", noteaza autorii proiectului. Pentru a avea acces la bazele de date detinute de alte autoritati vor fi incheiate protocoale sau acorduri de colaborare si schimb. "Formalizarea datelor in structura necesara analizei se efectueaza asupra grupurilor masive de date, existente in bazele de date proprii ale organelor fiscale sau descarcate din bazele de date ale altor autoritati publice, interne si externe, la care Agentia Nationala de Administrare Fiscala are acces", se mai arata in proiectul legislativ.

Activitatea de gestionare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezinta pentru administratia fiscala se realizeaza prin procesarea si elaborarea listei persoanelor care depasesc riscul minim.

Daca din informatiile detinute, organul fiscal identifica existenta in lista a unor persoane carea au calitatea de sot/sotie, rude sau afini pana la gradul al III-lea inclusiv, elaborarea propunerilor se face concomitent pentru toate aceste persoane..

Institutia condusa de Sorin Blejnar anuntase inca in urma cu cateva luni ca verificarile contribuabililor vor fi facute in baza unor analize de risc, prioritari fiind contribuabilii din domeniile cu risc fiscal ridicat (dezvoltatori imobiliari-persoane fizice, domeniile care au inregistrat pierderi in anii de crestere economica, societatile care, desi au dreptul, nu solicita rambursari de TVA, deplasarea in regim suspensiv a produselor accizabile, comertul cu cereale, legume fructe, zahar, carne, comercializarea energiei electrice, jocuri de noroc si pariuri etc).