Analiza HotNews.ro Cine ne-a scumpit mancarea? Dilemele familiei Ionescu

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 20 iulie 2011, 10:10 Economie | Finanţe & Bănci


Cand domnul Ionescu a cumparat acum 4 ani o sticla de ulei, a dat pe ea putin peste 4 lei. Un an mai tarziu, pretul uleiului aproape ca se dublase. La fel a patit si cu zaharul si cu alte alimente de baza, dar n-a stat sa se intrebe ce naibii se intampla de cresc in asa hal preturile. Dupa varful atins in anii `70, preturile produselor alimentare ajunsesera la un minim prin anul 2000. Guvernele si investitorii privati nu au considerat necesar sa investeasca in productia alimentara. La ce bun sa bagi bani pe o piata in scadere? Din 2006 insa asistam la cresteri consistente ale preturilor, iar  prognozele arata ca acestea vor ramane ridicate cel putin pana la sfarsitul deceniul urmator. Politicienii si economistii explica - fiecare in registru propriu - de ce creste pretul alimentelor. Economistii aduc in discutie cifre, in vreme ce politicienii  pun accentul pe miza emotionala.

Din 2005 pana prin mai 2008, preturile internationale ale principalelor cereale s-au dublat, iar in cazul orezului aceasta dublare s-a petrecut in numai cateva luni. Printre cauzele invocate vom gasi cresterea preturilor la energie, deprecierea dolarului american, ratele scazute ale dobanzilor, precum si operatiunile speculative. Toate acestea au insa la baza fie decizii politice, fie anticipari negative fie pur si simplu vremea
preturi1
Foto: Hotnews
proasta. Daca am lua numai agricultura, unde preturile la energie au o pondere semnificativa in costul de productie, vom vedea ca ceea ce a provocat scumpirea cerealelor este cresterea pretului la energie.

E drept, nu toate cerealele s-au scumpit la fel. Porumbul a resimtit-o cel mai puternic, urmata de floarea soarelui. Interesant este ca ordinul de marime cu care a crescut cererea de biocombustibil in timpul crizei din 1972-1974 este comparabil cu cel de acum. In ceea ce priveste orezul, asistam la o puternica componenta  speculativa. Cresterea intarziata dar foarte rapida a preturilor la orez (care a avut loc in primele luni ale anului 2008) a fost strans legata de restrictiile la export aplicate mai multor producatori internationali importanti si la importurile ¬de protectie¬ ale consumatorilor internationali majori.

Restrictiile la export au fost, de asemenea, importante pentru piata graului, desi acestea au fost partial declansate de productiile slabe (vezi cazul Ucrainei), sau de seceta australiana (mai ales ca exportatorii din
efectul restrictiilor export
Foto: Hotnews
emisfera sudica -Australia si Argentina- asigura aprovizionarea stocurilor pentru tarile din emisfera nordica).
Pentru a vedea efectul acestor restrictii la export, uitati-va putin peste graficul din stanga. Este explicat foarte bine despre ce discutam.

Specialistii mai vorbesc despre cresterea cererii venite din China si India, care isi includ in dieta lor mai multa carne, care pentru a fi produsa necesita un consistent consum de cereale (pentru obtinerea unui kilogram de carne se consuma 4-5 kg de cereale).  Cu toate acestea, acest argument nu sta in picioare pentru a explica actualele cresteri de preturi. Atat China cat si India rareori se bazeaza pe importurile de produse alimentare, cu exceptia unor seminte oleaginoase. Isi produc local cerealele de care au nevoie, insa la costuri crescute ale energiei.

Un alt motiv invocat este nivelul scazut al nivelului de cercetare/dezvoltare din agricultura sau degradarea terenurilor, dar nici aceste argumente  nu rezista unei analize mai riguroase. Productia pe cap de locuitor a scazut intr-adevar, dar aproximativ trei sferturi din acest declin se explica prin scaderea productiei in fosta URSS si cea din Europa de Est. Acesta tendinta nu a afectat insa comertul international, deoarece tarile ex-sovietice au marit exporturile cerealiere in aceasta perioada. Prin urmare, o mare parte din declinul in productia de cereale la nivel mondial pur si simplu se refera la schimbarile structurale din tarile cu economii in tranzitie, care nu par sa fi afectat negativ preturilor internationale. Mai avem declinul inregistrat in Africa subsahariana, unde productia de cereale a luptat sa tina pasul cu cresterea rapida a populatiei. Aici avem de-a face cu degradarea solului, schimbari climatice samd, dar Africa este un jucator foarte mic in comertul international de cereale.

Se mjai discuta -atunci cand vine vorba despre scumpirea alimentelor- despre o alta cauza: speculatiile de pe pietele la termen. Pietele la termen sunt in mod traditional gandite ca un instrument pentru ¬ghicirea¬ viitoare a preturilor, iar intrarea in piata a unor jucatori non-comerciali a starnit teama ca speculatorii ar putea creste artificial preturile. S-au facut analize, teste (de cauzalitate Granger pour les connaiseurs), dar nu s-a demonstrat o relatie cauzala directa intre activitatea speculatorilor si miscarea preturilor.

Actuala criza seamana foarte bine cu cea din 1972-1974. Ambele au avut cauze similare- preturi in crestere ale
criza din 72
Foto: Hotnews
energiei, socuri in evolutia cererii din SUA, rate reduse ale dobanzilor, devalorizarea dolarului si nu in ultimul rand vremea proasta. Partea cea mai proasta e ca in viitor socurile ar putea fi mai dese si de mai mare magnitudine. Riscurile tin de evolutia  impredictibila a vremii, de productivitatea in scadere, de o posibila reaparitie a unor socuri in privinta pretului petrolului si a cererii tot mai mari de biocarburanti. Un alt motiv real de ingrijorare este faptul ca scaderea preturilor la produsele alimentare din a doua jumatate a anului 2008 ar putea duce din nou la o apatie a Guvernelor fata de sectorul agricol. Istoria ne arata ca neglijarea investitiilor in agricultura au amplificat efectele crizei, atunci cand aceasta a lovit.

  • Cine influenteaza scumpirile la alimente?
1. Pozitia dominanta a SUA pe pietele de cereale. Statele Unite ale Americii domina puternic exporturile mondiale de porumb (60 la suta) si grau (25 la suta), si, desi exporturile americane de soia au fost depasite de cele din Argentina si Brazilia, in ultimele decenii, SUA raman al treilea exportator mondial de soia. Doar pe piata de orez SUA nu este printre cei care fac jocurile. Cand vine vorba de pretul la orez, privirile se indreapta catre Thailanda.
2. Avand in vedere punctul de mai sus, tot ce se intampla in economia SUA poate fi gandit ca "suspectul de serviciu" al crizei actuale. Orientarea catre biocombustibili, deprecierea dolarului american si constituirea de rezerve de dolari in alte tari sau de contractele futures de pe pietele internationale. Acestea fiind spuse, socurile comerciale pe piata din SUA sunt de asemenea importante. Unii analisti ai pietei spun ca vom asista la incertitudini majore in urmatorii ani, similare cu cele din 1972, cand URSS facea achizitii neasteptat de mari de cantitati de cereale din SUA.

4. Sezonalitatea si inelasticitatea cererii. Deoarece cele mai multe culturi sunt limitate la o singura recolta anuala, oferta provine fie din stocurile interne fie din surse internationale. Prin urmare, elasticitatea la aprovizionare tinde sa fie extrem de redusa, ceea ce face piata cerealelor foarte vulnerabila la socurile relativ mici, mai ales atunci cand stocurile sunt reduse. Ca sa nu mai vorbim de legatura dintre pretul pietei la cereale si cea a produselor finite din magazine. Modificarile preturilor la cereale au un impact redus asupra preturilor de vanzare cu amanuntul. De exemplu, o crestere de 20 la suta a pretului graului s-ar traduce intr-doar aproximativ 1 la suta o crestere a pretului painii. (Jensen si Miller 2008).

cereale si petrol
Foto: Hotnews
5. Interdependenta dintre preturi. Preturile la grau sunt in general mai stabile decat preturile de porumb, deoarece: exista doua recolte anual pentru graul produs in SUA; exista cei doi exportatori puternici de cereale din emisfera sudica -Australia si Argentina; SUA aplica politici guvernamentale de stabilizare a pretului graului . Cererea de hrana pentru animale poate si ea actiona ca un tampon pentru pretul graului. Preturile de soia sunt mai putin volatile, din cauza cererii mai elastice, raritatea restrictiilor in privinta comercializarii, precum si existenta unor importanti producatori din emisfera sudica (Brazilia si Argentina ). China si Uniunea Europeana (UE) reprezinta aproape doua treimi din importurile globale. Spre deosebire de grau si soia, exporturile de porumb sunt puternic dominate de catre Statele Unite (doua treimi din cota la nivel mondial), ceea ce face piata porumbului foarte sensibil la evenimentele din Statele Unite ale Americii.

6. Particularitatile pietelor. In cazul orezului de pilda, piata are cateva caracteristici: doar aproximativ 6 la suta din productia mondiala este exportat; exporturile sunt dominate de tarile asiatice-  Thailanda, India, Vietnam si, cei mai multi exportatori impun bariere importante in calea comertului. Cererea de orez este extrem de inelastica, prin urmare, preturile sunt in general mai volatile decat cele de cereale.

  • Cum stam in Romania?
Agricultura a oferit o sustinere destul de firava in ceea ce priveste cresterea economica in ultimii 10 ani comparativ cu ponderea sa in PIB, in principal ca urmare a dependentei mari de conditiile meteo si a investitiilor reduse, se arata in raportul "Potentialul urias al Romaniei asteapta inca sa fie deblocat" realizat de BCR Cercetare.

"Desi pe un trend descendent in ultimii 20 ani, agricultura romaneasca detine inca o pondere importanta in PIB comparativ cu alte tari din CEE sau Zona Euro (circa 7% in Romania fata de 4% in Polonia si Ungaria sau 2% in Franta). Potentialul este insa mare, Romania situandu-se pe locul al 5-lea in EU 27 din punct de vedere al suprafetei arabile; in anul 2010, tara noastra s-a clasat in top 10 producatori de porumb la nivel mondial cu o productie de peste 9 milioane tone intr-un an cu conditii meteo favorabile", a declarat Lucian Anghel, economistul sef al Bancii Comerciale Romane (BCR).

Exploatatiile de subzistenta au o pondere foarte mare in Romania, iar structura proprietatii este atomizata; principalele slabiciuni ale exploatatiilor de subzistenta si semi-subzistenta sunt capacitatea scazuta de investitii si orientarea slaba spre pietele de consum. La o productivitate similara cu cea din Zona Euro, Romania si-ar putea dubla productia agricola si tripla exporturile, putand asigura necesarul de consum pentru circa 4 Romanii, se arata in raport.

Cresterea calitatii pregatirii in domeniul agriculturii este foarte importanta pentru asigurarea unei dezvoltari sustenabile a acestei ramuri economice in anii urmatori; doar 1% din numarul exploatatiilor agricole beneficiaza de pregatire agricola completa, in timp ce marea majoritate este reprezentata de cele cu experienta practica.

"Absorbtia fondurilor europene reprezinta o oportunitate in special pentru operatorii mari, in timp ce exploatatiile de subzistenta trebuie mai intai sa-si consolideze prin fuziune suprafetele pentru a avea acces la fondurile UE, la schemele de ajutor de stat, produse bancare si alte oportunitati pe care le oferta economia de piata", a adaugat Lucian Anghel.

Exportul Romaniei de produse agroalimentare in tarile intra si extra comunitare s-a apropiat de un miliard de euro, pana la finele lunii aprilie 2011, topul incasarilor fiind dominat de porumb si seminte de floarea soarelui, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Potrivit datelor MADR, cel mai exportat produs pe pietele intra si extra comunitare a fost porumbul, care a adus Romaniei peste 175,6 milioane euro pentru 533.306 tone, fata de aceeasi perioada din 2010 cand s-au obtinut 91,68 milioane euro pentru 443.331 tone. Semintele de floarea soarelui au adus incasari de 123,05 milioane de euro pentru o cantitate de 229.970 de tone. In perioada similara din 2010 au fost exportate pe pietele intra si extra comunitare circa 97.491 de tone de seminte de floarea soarelui, in valoare de 39,5 milioane de euro.

In privinta importurilor, carnea de porc proaspata, refrigerata sau congelata a fost detronata din top trei de semintele de floarea soarelui, circa 140.981 tone importate in valoare de 85 de milioane de euro. Importurile de carne de porc au fost de 66,78 milioane de euro pentru 43.256 tone, in primele patru luni din 2011. Porumbul a ocupat pozitia a treia la importuri, valorand 65,66 milioane euro pentru 196.875 tone.

Surse folosite:
World Bank. 2008a. Addressing the food crisis: The need for rapid and coordinated action. Background paper for the Group of Eight Meeting of Finance Ministers
Abbott, P. C. 2009. Development dimensions of high food prices. OECD Food, Agriculture and Fisheries. OECD Publishing.
Schepf, R. 2006. Price determination in agricultural commodity market, Washington, D.C.: Congressional Research Service.
Derek Headey & Shenggen Fan. Reflections on the. Global. Food. Crisis. How has it hurt? How did it happen?






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3383 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    Cine are curajul sa spuna lucrurilor pe nume? (Miercuri, 20 iulie 2011, 14:17)

    OrmenLange [utilizator]

    Nu am vazut pana acum pe nicaieri vreun articol cre sa spuna adevarul in legatura cu valoarea banilor. In schimb exista inflatie de titluri care incep cu cuvantul "scumpire". Scumpii mei (ca sa fiu ironic), mancarea are aceeasi valoare acum, la fel ca si in urma cu 300 de ani.Ea se masoara in calorii, jouli samd. Nu stiu in schimb ce valoare are Maria Sa BANUL, la care se raporteaza intreaga voastra existenta. Aici nu reusiti voi sa puneti in mod corect caii inaintea carutei, respectiv valoarea banilor inaintea valorii nutritive a hranei.Nu hrana s-a scumpit, ci BANII nu au valoare. Cand raportezi hrana la o valoare umflata si dezumflata din taste de computer uiti de fapt ce te tine in viata. Imi doresc sa apuc ziua in care toti analistii economici vor manca teancuri de bancnote si vor spune ca s-au scumpit monedele...
  • +4 (4 voturi)    
    Adevarata cauza a dezastrului agricol (Miercuri, 20 iulie 2011, 14:25)

    Florin Clocotici [anonim]

    Cauza este atitudinea expeceristilor fata de tarani. Taranii sunt inamicii de neiertat ai comunistilor, capitalisti al caror capital este cat se poate de palpabil - pamantul. Asa ca au facut tot posibilul ca sa fie lipsiti de posibilitatea de a-l utiliza. Preturile mari la mancare si salariile indecent de mici tin dependenti de stat votantii needucati - esecul educatiei este in interesul direct al clasei poltice. Q.E.D.!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by