Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

9 Noiembrie 1940. Secretarul Trezoreriei SUA cere majorarea plafonului datoriei. "Nu putem tine la infinit scheletul in dulap". L-au scos, dupa care l-au bagat inapoi. De 84 de ori

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 26 iulie 2011, 15:26 Economie | Finanţe & Bănci


9 noiembrie 1940. The Portsmouth Times: Secretarul Trezoreriei, Morgenthau a anuntat ca intentioneaza sa solicite majorarea plafonului datoriei la 60 sau 65 de miliarde de la 45 de miliarde in prezent. “Nu putem ascunde la infinit scheletul in dulap”, explica Morgenthau. In acel moment, datoria SUA era 44,1 mld dolari. 4 decembrie 1973. Pitssburg Post. Nixon semneaza majorarea „temporara” a plafonului datoriei, pana la 475.7 miliarde dolari. Caracterul temporar al creşterii cursului se referea la faptul că toată lumea ştia ca in cel mult un an, noul plafon va fi iar atins.

Dansul acesta dintre republicani si democrati are loc de cate ori Administratia si Congresul sunt conduse din directii politice diferite. La fel ca la noi, de cate ori vine la Putere un partid, il acuza pe cel de dinainte de neglijenta
portsmoth times
Foto: Hotnews
fiscala. Pe urma, se va dovedi el insusi nechibzuit fiscal, dar asta e deja traditie si istorie si nu aducem nimic nou.
Situatia de acum e comparabila cu ceea ce a trait Clinton, caruia i se cerea imperativ - la fal ca acum lui Obama- reducerea dramatica a cheltuielilor de catre Congresul majoritar republican. Numai ca norocul lui Clinton a fost prabusirea comunismului sovietic, ceea ce s-a tradus prin scaderea „naturala” a cheltuielilor pentru aparare. Nu mai zic de faptul ca in al doilea sau mandat, economia duduia pe fondul "democratizarii" creditului.

Vezi aici un istoric pe ani a majorarilor plafonului datoriei SUA

  • Republicanii + democratii= impas
Atitudinea republicanilor în dezbaterea despre datoria americană a condus SUA spre un impas periculos, dar un compromis rămâne posibil, spune Obama într-un discurs adresat naţiunii în direct de la Casa Albă.

El şi-a invitat compatrioţii să facă presiuni asupra Congresului pentru a se ajunge la acest compromis. "Dacă vreţi o abordare echilibrată pentru reducerea deficitului, faceţi-l să ştie aceasta pe alesul vostru în Congres", a cerut el, în timp ce SUA riscă să se regăsească în incapacitate de plată după 2 august dacă nu se ajunge la un acord cu privire la ridicarea plafonului datoriei.

Şeful administraţiei americane a informat populaţia despre demersurile sale în faţa responsabililor ambelor partide pentru a-i convinge să ajungă la un compromis în următoarele zile, compromis care ar putea fi adoptat
majorarea plafonului datoriei
Foto: Hotnews
de cele două camere ale Congresului şi pe care el l-ar putea promulga. El a insistat asupra urgenţei de a lupta împotriva datoriei pe termen lung. Dacă datoria va creşte în acelaşi ritm ca în prezent, ea 'va costa locuri de muncă şi va provoca daune grave economiei", a avertizat preşedintele de azi al SUA.

Ca sa fie la zi cu platile, e nevoie de alti bani.  Obama incearca sa convinga Congresul sa urce aceasta limita. In fond, lucrul acesta s-a mai intamplat de inca 74 de ori in ultimii 70 de ani, nu ar fi acum o mare exceptie.  Numai ca acum republicanii isi joaca mult mai dur cartea: vor restrictii bugetare mai dure decat sunt dispusi democratii sa ofere.
Si Guvernul SUA e indatorat pana-n gat, e adevarat. Numai ca, pe lângă capacităţile imense ale economiei americane, SUA au cumpărător sigur al datoriei lor -pe China, în timp ce Grecia are cea mai arzătoare problemă în acoperirea necesităţilor de împrumut.

Problema datoriei publice a ţărilor dezvoltate constituie ameninţare pentru economia mondială. În 2009, a ajuns la 33.755 miliarde euro, iar în 2010 au fost emise titluri de stat în valoare de 1000 miliarde euro în zona euro şi de 2000 miliarde euro în SUA.

Pe de altă parte, deficitele mari, care sunt rezultatul costurilor evidente ale susţinerii băncilor, susţinerii puterii de cumpărare a cetăţenilor şi întăririi capacităţii de împrumut a companiilor bolnave e creaţia împrumuturilor
pittsburg gazette
Foto: Hotnews
mari, întrucât cele de mai sus au fost făcute cu bani care nu erau.
  • Sumele colosale pe care băncile centrale din SUA, UE şi Japonia l-au aruncat direct pe pieţe, cu dobânzi aproape de zero, pentru salvarea sistemului au creat imense depozite de lichidităţi, care, până acum, au fost canalizate la burse, în materii prime şi timid pe piaţa imobiliară.
Astfel se explică şi creşterea burselor şi a preţurilor materiilor prime. În viitorul apropiat e posibil să se dea foc unui fenomen intens de inflaţie. Măsurile excepţionale luate la nivel planetar ar putea deveni bumerang într-o procedură evidentă şi concertată.

A nu mari acest plafon inseamna un default american. O bomba nucleara financiara, altfel spus.  O prabusire  a dolarului, cu tot ce inseamna acest lucru pentru sistemul financiar mondial, in care dolarul e una din valutele de rezerva de prim rang. Desi nimeni nu se hazardeaza sa spune concret ce ar putea urma in cazul unui defaul, scenariile nu sunt dificil de dedus:  cresteri ale dobanzilor, caderi ale burselor, scumpiri ale activelor de rezerva (aur, argint, franc elvetian). Cei mai ingrijorati sunt chinezii, care detin cea mai mare parte a datoriei SUA. Evolutia din ultimele zile ale dolarului este elocventa.Sau cotatia aurului. Jocul de-a politica e scump.

  • Ce face in tot acest timp China?

Secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, şi-a exprimat totusi speranţa că se va ajunge la un acord pentru majorarea plafonului de îndatorare şi reducerea deficitului.

China investeste masiv pe toate continentele. Au bani si daca stau cu ei la ciorap li se devalorizeaza. Cum FED prevede o inflatie anuala de 2% in acest an, rezervele  valutare denominate in dolari ale Chinei se vor deprecia tot cu 2%. Valoarea reala a lor va scadea si, daca SUA nu inceteaza cu QE-urile, chinezii isi vor recupera pierderile cand voi avea eu ochii lui Liz Taylor si urechea muzicala a lui Chevalier (conditii simultan de indeplinit).

Drept pentru care China se duce prin lume si arunca cu bani. Dar asta nu de azi de ieri. Francezii si acum au o datorie de pe la 1905, nerambursata inca. In Camerun, China s-a dus si a facut lucrari de infrastructura, alimentare cu apa samd. Le-au facturat dar nu le-au mai incasat, ca poporul camerunez frate nu a avut cash disponibil.  Asa ca prin 2007, in timpul unei vizite a presedintelui chinez in Camerun, Jintao le-a sters datoriile cu totul.

Ai zice ca asta-i viata, uneori mai pierzi iar alteori castigi, dar in 2011 China a imprumutat iarasi Camerunul. Peste cativa ani, cand imprumuturile o sa creasca in volum, un alt presedinte va veni sa stearga cu pixul..

In total, datoriile a 33 de tari din Africa au fost sterse (write off, pour les connaiseurs) de China anul trecut. Suma totala se ridica la circa 10 miliarde de dolari.

China creste cu viteza lui Fat Frumos, baiatului din basmele romanesti care pare a suferi de gigantism (rata de crestere zilnica egala cu media anualizata a altora), dar aceasta crestere isi are costurile ei pe care doar chinezii micuti de azi le vor cunoaste, atunci cand se vor face mari.

Problema reducerii deficitului are loc în contextul apropierii termenului limită de 2 august când capacitatea Statelor Unite de a angaja împrumuturi de pe pieţele financiare va fi epuizată, punând în pericol plata datoriilor dar şi a salariilor către angajaţii publici.

Din mai 2011, China a trecut pe locul intai in privinta achizitiei de aur. Timp in care in SUA, aurul incepe sa fie acceptat ca mijloc de plata.
 







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4644 vizualizari


ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by