Exista multe discutii in ultimele saptamani legate de “un nou val de criza” care ar avea potentialul sa loveasca Romania. Televiziunile romanesti intorc pe toate partile scenarii de criza, politicienii romani se intrec in a declara fie ca nu este criza, fie ca este o criza profunda (in functie de interesele putere/opozitie). La fel si societatea romana este divizata in acest moment intre pesimistii eterni si optimistii moderati care cred ca Romania nu va fi chiar atat de atinsa de criza- si au loc discutii aprinse pe aceasta tema, scrie Alex pe blogul Jeopardy.

Inclusiv BNR pare sa fi iesit din tacerea diplomatica care caracterizeaza de obicei aceasta institutie si consilierii de imagine ai institutiei sunt prezenti permanent cu articole si dezbateri cu caracter economic.

Dincolo de argumentatia oferita de fiecare participant la asemenea discutii (care poate fi corecta sau incorecta, timpul o va spune) as vrea sa fac doar cateva scurte remarci. Pentru ca din punctul meu de vedere se pare ca nu am invatat mare lucru din primul val de criza care ne-a lovit in 2008 si parem sa fim inclinati spre a face aceleasi greseli ca acum 3 ani.

Criza inceputa in Romania in septembrie 2008 a venit ca un soc pentru cea mai mare parte a populatiei, agentilor economici si institutiilor statului. “Economia duduia” (expresie consacrata), indicatorii macroeconomici erau intr-o stare relativ buna si statisticile nu pareau sa indice dezastrul economic care urma sa aiba loc. In decurs de cateva luni, Romania a trecut de la cea mai mare crestere economica din UE la situatia de a cocheta (la modul negativ) cu intrarea in incapacitate de plata si a fost nevoita sa aplice pentru finantare de urgenta de la FMI si institutiile europene. O furtuna perfecta.

Prima lectie asadar pentru urmatorul posibil val de criza e ca statisticile macroeconomice actuale nu pot surprinde/prevedea/modela modul in care se poate desfasura un nou val de criza. Indicatorii macroeconomici de care se foloseste statistica in mod curent nu au putut indica faptul ca in trim 3 al anului 2008 Romania va intra intr-o criza profunda- oare ce s-a schimbat acum si oare de ce acesti indicatori ar deveni brusc relevanti?

Asadar toate declaratiile care iau in considerare statistici (in special statistici pe termen scurt) au din start o greseala de fundamentare. Romania a avut niste evolutii pozitive in ceea ce priveste mentinerea unui nivel redus al datoriei publice, o inflatie sub control, un deficit bugetar in scadere, o evolutie pozitiva a reformei in domeniul bugetar sau al pensiilor samd., insa a declara ca aceasta ar trebui sa ne protejeze de un viitor val de criza este o greseala si cei care declara acest lucru ar trebui sa isi aduca aminte de momentul 2008. Si sa se abtina de la comentarii triumfaliste. Greul nu a trecut si de-abia acum incepe.

Un al doilea aspect pe care as dori sa il subliniez tine mai mult de nivelul micro al economiei. Dupa 20 de ani de capitalism original romanesc majoritatea agentilor economici din Romania sufera inca de sindromul etatist si de abordarea gresita a perioadelor de criza prin prisma faptului ca “statul este cel care trebuie sa rezolve criza la nivel macroeconomic” iar firmele trebuie doar sa continue sa faca ce faceau si inainte. De vina pentru criza si responsabili pentru rezolvarea acesteia nu ar fi agentii economici (banci, antreprenori etc), ci Guvernul, presedintele, BNR, primariile si alte institutii ale statului.

Agentii economici romani au facut greseala in 2008 sa creada ca statul poate “manipula” economia pe termen nelimitat si poate redresa economia doar printr-o abordare monetarista la nivel macroeconomic (controlul cursului de schimb, al ratelor de dobanda, al indatorarii statului samd). Aceasta este o mare greseala care sta sa se repete. Probabil ca la nivel intern o parte din agentii economici iau masuri de ajustare si de adaptare la noul climat economic (desi in opinia mea au mai mult actiuni reactive decat proactive), insa la nivel declarativ toate asociatiile patronale din Romania au blamat, blameaza si vor blama in continuare politicile macroeconomice ale statului fara sa se uite intai mult mai atent in curtea proprie si sa vada ca si ei au o responsabilitate enorma in rezolvarea crizei: fata de actionarii firmei, fata de angajati, fata de societate in general.

Economia nu poate fi “dreasa din condei” la nivel central si economia romaneasca nu poate evolua fara o transformare calitativa a agentilor economici. Secretul iesirii din criza sau al evitarii crizei nu este in birourile guvernamentale sau ale bancii centrale, ci in cladirile de birouri in care se concep planuri de afaceri si strategii comerciale.

Daca aceste doua aspecte vor fi tratate cu mai multa responsabilitate in discutiile publice, Romania va fi mult mai bine pregatita sa infrunte un nou posibil scenariu negativ al evolutiei economiei globale.

Comenteaza pe blogul Jeopardy.