In ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii, moneda unica s-a apreciat usor in fata leului, urcand la 4,24 lei, dupa ce cu o zi inainte fusese cotata la o valoare mai mica cu un ban. De asemenea, francul elvetian a urcat de la 3,7 la 3,8 lei. Miscarea francului in fata euro a avut consecinte mai putin obisnuite in Elvetia. Personalul diplomatic din Portugalia, Italia si Spania aflat in Elvetia a intrat in greva, Platiti in euro, angajatii ambasadelor si ai consulatelor in cauza si-au vazut veniturile diminuate cu 30%. Cei mai loviti sunt portughezii, ale caror salarii in euro le-au fost taiate cu 10% de catre Guvern

Potrivit dealerilor straini, euro ar putea sa se deprecieze in sedintele urmatoare de tranzactionare, data fiind temerea legata de consecintele deteriorarii situatiei fiscale a Greciei. "Situaţiile din Grecia şi Italia s-au deteriorat iar unele cifre din zona euro nu arata foarte bine", a spus Adrian Smith, al Lloyds strateg la Lloyds Banking Group. Pieţele sunt, de asemenea, îngrijorate de cifrele privind ocuparea forţei de muncă din SUA, a căror publicare este aşteptata în după-amiaza aceasta. Cifrele ar putea determina Fed sa lanseze un nou plan de sprijin al economiei, mai spune economistul citat.

"Atat bursele din SUA cat si cele din Asia au inregistrat scaderi iar contractele futures pentru indicii bursieri internationali sunt in scadere. Aceasta sugereaza ca leul ar putea urma o traiectorie cu o tendinta de depreciere. Insa, inainte de publicarea datelor privind piata fortei de munca din SUA nu ne ateptam ca perechea EUR/RON sa inregistreze miscari ample", se arata si in raportul zilnic al ING Bank.

Francul elvetian si-a accelerat tendinta de apreciere in fata euro, moneda unica trecand sub pragul de 1,1 CHF dupa ce joi un euro se tranzactiona la 1,2 CHF. Astfel, moneda elvetiana a recastigat terenul pierdut in ultimele 3 saptamani. Dupa ce in 9 august ajunsese aproape de paritatea 1:1 in fata euro, francul a pierdut circa 20% din valoare, tendinta pe care si-o manifesta si in fata dolarului SUA.

Miscarea francului in fata euro a avut consecinte mai putin obisnuite. Personalul diplomatic din Portugalia, Italia si Spania aflat in Elvetia au intrat in greva, Platiti in euro, angajatii ambasadelor si ai consulatelor in cauza si-au vazut veniturile diminuate cu 30%. Cei mai loviti sunt portughezii, ale caror salarii in euro le-au fost taiate cu 10% de catre Guvern.

• BNR nu a vandut valuta in piata valutara pe parcursul lunii precedente

"Datele privind rezervele valutare publicate ieri indica faptul ca BNR nu a vandut valuta in piata valutara pe parcursul lunii precedente (idee pe care am enuntat-o in trecut). Leul a reusit sa ramana stabil fata de moneda europeana fara sustinerea bancii centrale si acest lucru este usor pozitiv. Datele sugereaza ca BNR nu a redus cantitatea de lichiditate din sistem (o idee promovata de cativa participanti la piata). De fapt, excesul de lichiditate ar fi trebuit sa ramana in piata cu exceptia sumelor extrase de MF (probabil pentru a-si creste rezervele

tampon). Daca intra-adevar MF si-a marit rezervele de lichiditate, probabil nivelului lichiditatilor din sistem a scazut iar revenirea lichiditatii la valorile din trecut va avea loc probabil gradual. De asemenea, devine mai clar ca majorarea recenta a randamentelor titlurilor de stat a fost indusa de comportamentul MF", se mai arata in raport.

• strategia MF nu este clara. Pentru noi respingerea ofertelor sugereaza ca MF nu vrea sa plateasca randamente mai mari

"In aceasta dimineata ratele O/N au continuat sa scada si este posibil ca pentru scadente mai lungi sa vedem o traiectorie similara. Licitatia anulata de ieri sugereaza de asemenea ca ratele de dobanda pe termen scurt ar putea sa scada. MF a respins toate ofertele la licitatia de obligatiuni de 5 ani de ieri, desi intentiona sa atraga 0,5 miliarde RON. Randament mediu calculat aferent tuturor ofertelor a fost de 7,74% fata de 7,56% aferent licitatiei de la inceput de august. Piata practic s-a ajustat conform indicatiilor venite dinspre MF prin acceptarea de randamente in crestere. In consecinta, respingerea ofertelor poate fi vazuta ca un eveniment negativ: strategia MF nu este clara. Pentru noi respingerea ofertelor sugereaza ca MF nu vrea sa plateasca randamente mai mari in acest moment pentru scadenta de 5 ani. Cu toate acestea nevoile de bani pana la final de an raman ridicate (chiar daca am tine cont de emiterea de obligatiuni in euro de circa 1 miliard EUR)", se mai spune in Raportul citat.

Rascumpararile si deficitul insumeaza un necesar de circa 6 miliarde RON in medie pe luna in timp ce MF a emis in medie circa 4 miliarde pe luna in lei. Prin urmare, probabil ca MF va alege sa plateasca randamente in crestere la 6, 9 si 12 luni (este posibil ca in special la 6 luni MF sa absoarba mult mai mult decat a anuntat).