Digitalizarea rapidă în mediul public și privat din ultimul an și jumătate a schimbat modul de lucru și a dus, totodată, la accelerarea utilizării unor surse de informare tot mai variate. Vom aborda, în acest articol, impactul pe care aceste schimbări îl au asupra modului în care autoritățile fiscale analizează modelele de afaceri utilizate istoric de multinaționale, ce înseamnă un model de afaceri sustenabil fiscal și care a fost impactul pandemiei asupra acestor modele.
Modele de afaceri sustenabile
Paleta consacrată de modele de afaceri nu mai este ceva nou pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Producători cu funcții și riscuri depline, procesatori, distribuitori cu funcții și riscuri limitate, prestatori de servicii – sunt doar câteva exemple de profiluri funcționale cu care un inspector fiscal se întâlnește în mod uzual în timpul controalelor efectuate. Dacă la început acestea erau privite sceptic, autoritățile fiscale și-au însușit rapid noțiunile și limbajul specific și au devenit tot mai familiarizați cu modelele de afaceri concepute, de regulă, la nivelul sediului principal al grupului și implementate local în fiecare filială.
Ce observăm acum, în cadrul inspecțiilor fiscale, este prezența unui dialog de calitate cu echipa de control pe tema modelelor de business, dar și o privire critică asupra acestora. Profilul funcțional declarat de contribuabil în baza dosarului prețurilor de transfer este acum validat de către inspectori, iar discuțiile cu echipa de control au, de regulă, un grad de detaliu destul de mare. Dacă, în urma evaluării inspectorilor, reiese că modelul de afaceri nu oglindește întocmai modelul declarat, contribuabilul riscă ajustări ale prețurilor de transfer, făcute în sensul creșterii bazei impozabile în România.
Un model de afaceri sustenabil fiscal este, în primul rand, un model aliniat cerințelor operaționale, implementat corespunzător din punct de vedere juridic și aplicat consecvent la nivelul tuturor entităților sale afiliate. Planificarea este importantă întrucât trebuie să țină cont nu doar de obiectivele grupului, ci și de specificul local al companiilor - capabilitățile și obstacolele operaționale locale sunt o cauză des întâlnită a unui model de business bine planificat pe hârtie la nivel de grup, însă nefuncțional din punct de vedere al filialei.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România aici
Articol semnat de Daniela Dinu, Director PwC România, Ana Sacal, Senior Manager PwC România si Silvia Vasile, Senior Consultant PwC România
Articol susținut de PwC România
