Faptul că suntem membri UE și NATO ne ajută. Reprezintă un plus pentru România în ochii investitorilor străini. Siguranța afacerilor este foarte importantă pentru ei. De-a lungul timpului, multe companii străine au ajuns în țară achiziționând unele afaceri locale. În anumite cazuri, este vorba de participarea la privatizări, iar în altele de achiziția companiilor unor antreprenori.

Adrian TănaseFoto: EY România

Până la urmă, investițiile străine reprezintă în multe cazuri, pe lângă infuzia de capital, şi o infuzie de know-how facilitând astfel dezvoltarea economiei.

Dacă ne uităm la informațiile BNR, vedem că cele mai recente date, cele din 2020, ne arată că soldul total al investițiilor străine directe se ridică la peste 90,7 miliarde euro.

Care erau primele companii străine care au venit și primele privatizări

La începutul anilor ‘90, investitorii străini se uitau în primul rând la sectoarele în care cererea pieței locale era certă și în creștere, practic fără competiție și oferea perspectivele unor randamente financiare excelente, susține Adrian Tănase, Director, Strategie şi Tranzacţii, EY România.

  • Prețul activelor și costul forței de muncă erau foarte competitive la acea vreme.
  • Câteva exemple de investiții din primii ani: Coca Cola, Unilever, P&G sau Daewoo Heavy Industry.

"După acea perioadă, România, la recomandările instituțiilor financiare internaționale precum Banca Mondială, FMI sau BERD începe să lanseze o serie de privatizări și astfel apar și primii consultanți din acest domeniu. Se privatizează prima bancă, BRD, și primele capacități industriale cum ar fi Arctic, Dacia, Sidex Galați, Petrotub, Petrom, șantierele navale din Galaţi și Mangalia etc.”, spune el.

Potrivit acestuia, privatizarea către jucători strategici străini a fost necesară în unele sectoare, deoarece nu se putea rezista în respectivul sector fără a face parte dintr-un grup mare, integrat care să ofere acces la resurse financiare semnificative și tehnologiile moderne atât de necesare.

Citește și:

Consolidările la nivel mondial impuse de globalizare ar fi făcut imposibilă supraviețuirea unora dintre aceste companii locale, fără apartenența la un grup mare.

În prezent, companiile internaționale privesc România în context regional, iar competiția între țările din regiune pentru atragerea capitalurilor străine a crescut semnificativ. În continuare costul fortei de munca este competitiv pentru categorii de angajaţi specialişti, România este o piaţă mare în regiune după Polonia, poziţia geografică avantajoasă facilitează schimburile nu numai cu Europa, ci şi cu alte regiuni, turismul şi agricultura pot reprezenta pârghii de creştere insuficient exploatate. Pentru a capitaliza aceste avantaje sunt necesare investiţii în infrastructura pentru creşterea conectivităţii, acesta fiind un aspect cu greutate în analiza competitivităţii României pentru atragerea unei investiţii.

Privatizările în care a fost implicată EY România

EY a fost implicată în diverse proiecte de privatizare lansate de către statul român, oferind servicii de consultanță fiscală și financiară diverșilor jucători strategici internaționali interesați de activele locale.

“Printre multele proiecte putem aminti: privatizarea Dacia, BCR, Petrom, Electrica Banat, Electrica Dobrogea și Electrica Muntenia Sud, Astra Vagoane etc.. La începutul anilor 2000, EY a participat la structurarea activității de supraveghere pentru piața de capital și cea de asigurări și a oferit asistență Băncii Naționale a României pentru elaborarea politicilor necesare”, afirmă Adrian Tănase.

De asemenea, spune el, EY a fost alături de antreprenorii locali interesați de un “exit” din afacerile proprii, unde, în contrapartidă, în marea majoritate a cazurilor, au fost companii cu capital străin sau fonduri de investiții străine. EY a consiliat și companii străine interesate să acceseze piața din România, mult mai rapid, prin achiziția unei companii locale. EY a asistat companiile straine cu consultanţă financiară, contabilă, fiscală şi legală şi înţelegerea cadrului legislativ şi de reglementare, precum şi facilitarea înţelegerii mediului de business şi a diferenţelor de cultură

Ce presupunea investiția în România după revoluție și ce înseamnă acum

În primul rând, afirmă Tănase, a investi în România în anii ’90, mai ales în primii ani, presupunea curaj din partea companiilor internaționale.

“România era o țară „exotică”, legislația în multe domenii era una deficitară, de multe ori lipsea un limbaj comun cu partenerii români, care nu fuseseră expuși unei culturi corporatiste. Managerii români aveau o perspectivă de producție foarte bună, însă lipsea know-how-ul în zona de vânzări și marketing sau atenția către partea de costuri și eficiență sau guvernanţă corporativă”, a precizat reprezentantul EY România.

  • Astăzi, putem spune că lucrurile s-au schimbat major și vedem manageri români conducând cu succes operațiunile regionale sau internaționale ale unor corporații de prim rang.

De asemenea, spune el, nivelul de cunoștințe și gradul de sofisticare al antreprenorilor români sunt de asemenea în creștere și avem exemple de companii locale ce au reușit să se extindă regional sau au chiar o prezență globală sau care au dezvoltat produse și soluții inovative recunoscute pe plan mondial.

Cu siguranță putem spune că pentru o companie internațională este mult mai ușor să acceseze piața din România în prezent, dacă este să ne gândim la faptul că suntem membri UE și NATO, la faptul că există o piață de muncă competitivă și educată, arată reprezentantul EY România.

În același timp, din punct de vedere al randamentelor, acestea au scăzut comparativ cu perioada imediată post-decembristă, odată cu dezvoltarea economiei locale și creșterii competiției pentru diverse proiecte, business-uri sau active locale.

  • Din punct de vedere al legislației, cu siguranță, au fost înregistrate progrese semnificative și desigur, o legislație la standarde internaționale va facilita atragerea capitalurilor străine, care se vor simți confortabil și protejate. Predictibilitatea cadrului legislativ, fiscal şi de reglementare este unul dintre aspectele menţionate cel mai des de investitorii străini ca fiind cheie în analiza atractivităţii unei investiţii. Scăderea birocraţiei şi digitalizarea interacţiunii cu autorităţile sunt şi ele aspecte importante.

Ce trebuie să facă un antreprenor care vrea să-și vândă afacerea

1. Fiecare antreprenor ar trebui să analizeze în primul rând cât de pregătit este pentru un proces de vânzare, având în vedere faptul că este un proces ce necesită mult timp și concentrare și, de asemenea foarte important, cât de pregătită este compania pentru un astfel de proces, în opinia reprezentantului EY România.

2. Antreprenorul ar trebui să se gândească dacă există anumite puncte slabe ce necesită atenție înainte de lansarea unui proces de vânzare.

3. Pasul următor este selectarea unui expert, și anume a unui consultant M&A ce va conduce întregul proces de exit.

“Este extrem de important ca procesul de vânzare să fie unul structurat și să păstreze un anumit ritm, să atragă cât mai mulți potențiali investitori (negocierile bilaterale sunt în general de evitat), să mențină tensiunea competitivă și astfel să maximizeze apetitul acestora și să genereze un preț atractiv pentru ambele părți”, a explicat Tănase.

4. De asemenea, este foarte importantă și selectarea unui consultant juridic specializat în astfel de tranzacții, deoarece, în afara prețului, documentele de tranzacție, precum contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni sunt la fel de importante, putând avea repercusiuni în viitor (ex. potențiale ajustări de valoare, cereri de despăgubire etc.).

5. În marea majoritate a cazurilor, antreprenorii trebuie să fie pregătiți să asigure o perioadă de tranziție, perioadă ce poate dura de la câteva luni, până la doi ani, în funcție de profilul investitorului.

“Cele mai dificile faze ale procesului sunt reprezentate de etapa primirii ofertelor angajante, selecția investitorilor cu care se vor purta negocierile finale, selecție făcută pe baza ofertelor angajante și a observațiilor acestora pe draftul de contract de vânzare - cumpărare de acțiuni (SPA - share purchase agreement), precum și de etapa negocierilor finale”, spune Adrian Tănase, Director, Strategie şi Tranzacţii, EY România.

Acest articol face parte din seria EY: 30 pentru România, care marchează aniversarea a 30 de ani de activitate a companiei în România.