Moara lui Asan, prima moara cu aburi din Bucuresti, monument istoric de importanta nationala, este distrusa sistematic de mai bine de patru ani. Sub ochii autoritatilor. Ansamblul se afla pe strada Silozului nr. 25, in spatele blocurilor de pe Soseaua Stefan cel Mare, intre Lizeanu si Bucur Obor. In ciuda faptului ca proprietarii de monumente au obligatia sa asigure paza acestora si sa le mentina in buna stare, aproape in fiecare zi oamenii strazii vin aici ca la ei acasa si fura instalatiile de metal din interiorul complexului, caramida si lemnul, ca sa le vanda.
Anul trecut, in mai, a avut loc chiar un incendiu care a distrus o buna parte din complex. Despre incendiu exista suspiciunea ca a fost provocat intentionat. Desi inca din 2005 Ministerul Culturii a facut plangere penala impotriva proprietarilor, sub acuzatia ca lasa monumentul sa se distruga, Parchetul a decis neinceperea urmaririi penale in ambele cazuri.
In luna iulie a acestui an, vazand ca intre timp au mai disparut parti din cladirile din complex, Ministerul Culturii a depus din nou plangere penala impotriva proprietarilor, fiindca nu au asigurat cum trebuie paza cladirii. Si de aceasta data Parchetul a decis neinceperea urmariirii penale.
„Ministerul Culturii a sesizat in data de 22 iunie 2009 si in data de 26 iunie 2009 – inclusiv prin plangere penala – institutiile cu atributii si responsabilitati in domeniu: Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul General al Politiei Romane – Directia de Investigatii Criminale, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National, Primaria Sectorului 2. ISC ne-a raspuns ca nu este o demolare conform legii, fiindca se dezafecteaza instalatiile din interior. Aceasta afirmatie nu este adevarata deoarece orice interventie pe un monument are nevoie de autorizatie. In baza raspunsului ISC, Parchetul ne-a spus ca nu poate incepe urmarirea penala, deoarece a disparut obiectul sesizarii”, ne-a declarat Irina Iamandescu, consilierul ministrului Culturi, Theodor Paleologu.
Contactat de HotNews pentru a explica ce inseama demolare conform legii, Petru Cost, directorul ISC Bucuresti, ne-a dat urmatorul raspuns. „Nu este de competenta noastra, deoarece de acolo se fura, nu este o actiune de demolare asa cum este ea definita de lege. Am primit sesizarea Ministerului Culturii, dar nu avem ce face. Proprietarul trebuie sa asigure paza, iar daca nu o face este treaba organelor de politie sa ia masuri impotriva lui”, ne-a declarat acesta.
Irina Iamandescu vede ca singura solutie de salvare a Morii lui Asan preluarea acesteia de catre stat, in contul datoriilor pe care proprietarii complexului, firmele Solaris SA si Graul SA, le au catre AVAS.
In tarile civilizate din Europa fabricile vechi sunt transformate in muzee, sali de spectacol, centre comerciale sau birouri.
Istoria Morii lui Asan
„Moara lui Asan”, prima moara cu aburi din Bucuresti, a fost construita in 1853 de negustorii George Assan si Ioan Martinovici. La vremea respectiva a fost si cea mai inalta cladire din Capitala. La scurta vreme dupa ce a fost construita, moara a devenit unul dintre punctele de atractie pentru curiosii din zona, fiind numita fie „Moara de foc de la Obor”, fie „Vaporul lui Assan”.
La o jumatate de secol de la infiintare, ansamblului i s-au mai adaugat cateva cladiri, iar constructiei principale i-a fost atasat un ceas despre care George Potra spunea, in volumul „Din Bucurestii de ieri”, ca a fost pentru multa vreme „ceasul oficial al oamenilor din cartierul Obor-Colentina”. Pana in iunie 1948, cand a aparut legea nationalizarii intreprinderilor particulare, fratii Assan au actualizat in permanenta tehnologia fabricii.
Din 1974, in fostele spatii ale morii a functionat fabrica de paine „Graul”. Astazi, firmele Solaris S.A. si Graul S.A. detin fabricile Asan, a caror suprafata este de 47.000 mp.
1
6
