Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Terenul pe care ar urma sa se construiasca blocurile se afla pe strada Biserica Amzei la nr. 21-23, la doar cativa metri de gardul Ambasadei Frantei. Pe acest teren se afla inca un monument, casa Otetelesanu (construita la sfarsitul secolului XIX), care va fi pastrata, constructiile noi ridicandu-se in spatele acesteia, pana in bulevardul Dacia.
Potrivit arhitectului Sorin Gabrea, unul dintre actionarii firmei de proiectare Western Outdoor care a elaborat proiectul si, totodata, seful Comisiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, cladirile vor adaposti spatii comerciale, birouri si locuinte. In incinta acestui complex va fi amenajat un traseu pietonal care sa lege strada Biserica Amzei de bulevardul Dacia. Pietonii vor putea parcurge acest traseu la interior, pe la parterul cladirilor, sau la exterior, prin gradinile care vor fi amenajate.
Membrii Comisiei au considerat oportun pentru oras acest proiect, urmand ca proiectantul sa mai aduca o serie de studii despre impactul cladirii asupra imaginii zonei, pentru obtinerea avizului de oportunitate. Avizul de oportunitate este primul pas in aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal.
 |
| Perspectiva proiectului Foto: HotNews.ro |
 |
La inceputul acestui an, reprezentantii Ambasadei Frantei si-au aratat nemultumirea fata de autorizarea presupus ilegala a unei terase langa gardul ambasadei, cerand in instanta anularea autorizatiei de construire.
„Ambasada Frantei in Romania este, in prezent, victima unei decizii ilegale a primarului sectorului 1, dl Andrei Chiliman, ce autorizeaza construirea une terase-bar, deschisa non-stop, in apropierea imediata a zidului incintei Ambasadei Frantei, in strada Biserica Amzei nr.19. Pe langa impactul asupra linistii si securitatii necesare exercitarii misiunii diplomatice, constructia incriminata ar fi trebuit sa ia in considerare si calitatea de monument istoric a imobilului care gazduieste misiunea diplomatica, iar decizia de autorizare ar fi trebuit sa fie supusa spre autorizare Primarului General al Capitalei. In plus, aceasta decizie este afectata si de alte ilegalitati. Dupa ce a facut apel, pe cale verbala si scrisa, catre primarul sectorului 1 pentru revizuirea pozitiei, Ambasada Frantei, in virtutea Conventiei de la Viena, a solicitat protectia autoritatilor romane. Prin urmare, Ambasada a sesizat Ministerul Afacerilor Externe care, la randul sau, a sesizat Prefectul Municipiului Bucuresti. Acesta, dupa examinarea argumentelor Ambasadei, a facut demersurile necesare in vederea anularii autorizatiei de constructie, printr-o actiune in justitie inregistrata la Tribunalul din Bucuresti pe 20 ianuarie, a carui termen a fost fixat pentru 30 aprilie", se arata intr-un comunicat trimis de ambasada.
In paralel, Ambasada a decis sa se alature actiunii Prefectului pentru a-si apara drepturile.
Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman a sustinut ca autorizatia de construire pentru respectiva terasa a fost emisa cu respectarea legislatiei din Romania.
cum bucurestiul, contrar numelui sau, nu este un oras de oameni fericiti, iata ca ii trebuie in permanenta ceva nou. cine a spus ca ceausescu era dement? de gradinile paradisului o sa avem parte pe lumea ailalta, acum sa ne grabim sa construim socialismul, pardon blocurile.
"Potrivit regulamentului de zone protejate, parte din Planul Urbanistic General, inaltimea maxim admisa pentru aceasta zona este de 16 metri, nu de 40, iar constructiile noi nu trebuie sa afecteze specificul zonei."
nu mentionam legea bunului simt sau a simtului estetic ca alea nu conteaza.
Eu vad.
Ambasada Frantei incearca si ea sa se planga conform procedurilor legale, insa shpaga data de dezvoltatorul imobiliar intr-un astfel de caz este de la cateva sute de mii de euro pt Chiliman, si urmatorii din primaria Capitalei. In total se poate ajunge la 2-3 milioane de euro. Asa ca suntem pierduti.
Evident ca e ilegal, dar cine sa se sesizeze...toti si-au luat spagile
sa vedeti si pe valea prahovei, cumparau o casa batraneasca, obtineau aviz P+2 ca atat e zona si tranteau 5 etaje pentru care plateau amenda si faceau vezi-doamne proiect sa intre in legalitate.
corect era sa ii puna sa darame, urmatorii s-ar fi gandit de 10 ori inainte sa faca asa ceva.
Este incredibil .... vad in poza o cladire frumoasa, citiva copaci si acum vor sa faca un bloc ? Pai nu sint deja destule ? Cit e spaga pentru acest proiect ?
Cineva trebuie sa puna stop acestei distrugeri controlate a acestui oras pentru ca altfel, in citiva ani o sa devina de nelocuit. Poate ar fi o idee buna sa ne apucam sa ne construim o alta capitala undeva in cimp si sa o lasam pe asta la cheremul unor idioti, ca altfel nu pot sa le zic.
Citeste putin despre istoria Paris-ului si o sa vezi cum si-au pus amprenta asupra celui mai frumos oras din Europa (poate) cei care l-au condus. In nici un caz nu au construit haotic blocuri si cladiri imbecile fara nici un fel de arhitectura si chiar in centru.
Dar .... nu conteaza, asa cum am zis, EU AM SCAPAT :)
E bine dragi oraseni, e bine sa gindim asa, sa distrugem satul din Bucuresti si sa facem un glorios oras de Blocuri imbecile fara arhitectura.
O sa luam locul 1 la cea mai urita capitala din Europa si in curind din lume daca o tinem asa, dar ce conteaza, noi sintem de acord sa avem blocuri multe ... vai vai vai vai vai
Si in tot acest timp, scandalul masinilor parcate pe trotuar si al cablurilor intortocheate grotesc pe stilpi, vizibile clar in poza, trec neobservate.
Cit despre post-modernism, e un curent specific anilor 80 si ilustrat la Bucuresti in arhitectura ceausista din Centrul Civic. Contine intr-adevar elemente kitsch, dar e incheiat, terminat, ingropat, si fara legatura cu ce se construieste in acest moment. In plus, kitschul e o chestiune de perspectiva: nu par sa te deranjeze moptivele orientalizante si egiptene incoporate in abundenta in arhitectura art deco a Bucurestiului anilor 30, desi sint, evident, profund kitsch.
Nu argumentez nici o clipa ca arhitectura noilor blocuri e magistrala -- e, din pacate, o arhitectura fara arhitect, o arhitectura de ingineri, nu neaparat inspirata. Dar e infinit mai prezentabila decit armata de blocuri pre-89, inclusiv cele din Piata Amzei, in care traieste majoritatea bucurestenilor.
Ma intriga si refuzul sistematic de a vedea orasul evoluind, ideea ca poate fi muzeificat -- mai ales atunci cind orasul in cauza e Bucurestiul, un mozaic haotic de stiluri care-l face si sarmant, si exasperant in acelasi timp. Cum poate cineva sa nu perceapa ca Bucurestiul are cu totul alt tesut urban decit orase unitare vizual ca Bruges, Viena sau Paris?
Si cum isi poate inchipui cineva ca un oras a carei populatie si economie cresc, creind totodata prosperitate, isi poate permite sa NU construiasca, si mai ales sa NU construiasca dens? Unde tragem linia? La 1900? Daca casele aveau atunci un etaj sau doua, ne limitam la un etaj sau doua ad vitam aeternam? Sint populatia, societatea, economia Bucurestiului de-acum aceleasi ca la 1900? Nu credem ca arta sau muzica trebuie sa se opreasca din mers, dar vrem o arhitectura mumificata. Refuzul de a construi dens in centru, cu un mix de functii -- habitat, magazine si birouri -- , duce la imbatrinire demografica si urbana, si in final la saracie si dezolare.
Cit despre La Defense, cartierul de afaceri la care te referi, este tocmai un exemplu de urbanism al anior 60 si 70, complet depasit azi. Rezultatul aruncarii functiei de business in suburbii si separarea locuintelor de birouri 1. priveaza orasul de o baza vitala de impozitare si 2. creeaza spatii moarte dupa 5 dupa-amiaza, cu echipamente degradate si generatoare de insecuritate.
Astea fiind spuse, Costica, am impresia ca nu m-ai citit: spuneam ca Bucurestiul e constituit, in orice caz, pe un model complet diferit de Paris. Nu e o metropola finita, redezvoltata unitar in secolul 19 si indelung prospera, ci o serie de juxtapuneri adesea incongrue, care inca incearca sa faca saltul spre prosperitate: edificii fin-de-siecle lipite de blocuri comuniste, imobile Bauhaus alaturi de biserici si case boieresti, maghernite cvasi-rurale linga imobile de birouri, etc. Tocmai asta ii da caracterul propriu.
ce se construieste astazi in Bucuresti este de factura constructiilor "futuriste" din la Defense.
caracterul unitar al Parisului imprimat in sec. al XIX-lea a cam calcat in picioare o parte buna din arhitectura veche. o plimbare prin montmartre este o sfasietoare experienta a unui cartier ciuntit si insuficient siesi.
cat despre caracterul Bucurestiului - spuneti frumos ca e fermecator si exasperant in acelasi timp. dar nu sunt de acord cu inghesuirea centrului Bucurestiului astfel. daca ai spatiu si ai gasit o solutie vizuala minunata, atunci aplic-o. dar doar sa construiesti blocul de dragul unor birouri in buricul targului este aiurea. ador si Bucurestiul, si Parisul, dar in perioadele petrecute in cele doua orase fiecare calatorie "extra muros" ma facea aproape sa plang la vederea padurilor si a verdelui campiilor. spatiul urban te inlantuie atat la figurat, cat si la propriu - cu cat ne incorsetam mai tare in oras, cu atat vom tanji mai disperat dupa libertate. de ce sa nu ne facem, atunci, mai suportabil orasul?
Locuiesc in Lisabona momentan, unde strazile in orasul vechi sunt atat de inguste incat te miri ca incapi cu masina cu oglinzile laterale nerabatate. Dar ei au construit asa dupa marele cutremur din sec al XVIII-lea. Acum construiesc cu cap, lasand spatii largi, se preocupa de aspectul atat al cladirii cat si a ce se vede prin ferestrele acestor cladiri.
Noi, destepti cum suntem, frustrati de asemenea (adica toti am vrea sa locuim in centru pentru ca inainte doar nomenclatura isi permitea) construim aiurea cladirile, lipite una de alta, taiem arbori si asfaltam parcurile.....deci ne-am intors in secolul al XVIII portughez.
Halal....