Ferestrele Facultatii de medicina din Bucuresti, una dintre cele mai importante cladiri-monument ale Bucurestiului, ridicata dupa planurile arhitectului Louis Blanc, au inceput sa fie inlocuite cu ferestre de PVC (termopane).
Nepoata celebrului arhitect considera ca interventia sluteste opera bunicului sau. “Carol I l-a adus de la Geneva pe arhitectul Louis Blanc sa infrumuseteze Bucurestiul. Bunicul meu a facut mai multe cladiri care au devenit simboluri ale orasului: Facultatea de medicina, Ministerul Agriculturii. Consider ca inlocuirea ferestrelor din metal, desenate chiar de mana lui Louis Blanc, cu niste ferestre de plastic, este o oribilitate. Am vazut ca s-a rupt si zidul ca sa le puna. Din nefericire a devenit o practica curenta si foarte multe cladiri vechi sunt slutite in felul acesta. In Sibiu s-a intamplat la fel, insa acolo primarul a fost mai vigilent si i-a obligat sa puna ferestrele la loc”, a declarat Irina Ioana Riscutia, nepoata architectului.
Primaria Capitalei nu a emis nici o autorizatie de construire pentru inlocuirea ferestrelor, Facultatea de Medicina avind doar o autorizatie de construire pentru lucrari de consolidare. Actul administrativ a fost emis in 2005 si a expirat la sfarsitul anului 2009. Potrivit Legii monumentelor, interventia neautorizata pe un monument constituie infractiune.
Facultatea de Medicina cu termopane noi-noute
Foto: Hotnews
Florian Popa, rectorul Faculatii de Medicina, spune ca a facut cum a putut mai bine, in limita bugetului pe care il are institutia: “O cladire de 130 de ani trebuie intretinuta. Am facut lucrari de consolidare. Ca sa stea cladirea in picioare am facut ziduri de jumatate de metru, ca de cetate. Totoate ferestrele si usile au fost inlocuite pentru ca nu functionau. Cand ploua, intra apa prin ele. Am lasat ferestrele de pe fatada, iar restul le-am inlocuit. Nu cred ca s-au putut pastra, reconditiona. Eu nu ma pricep. Exista un corp tehnic, administrativ, care a luat decizia asta. Eu i-am rugat sa fie atenti sa nu schimbe aspectul cladirii. Si, ceea ce vad eu nu mi se pare o mare modificare. Totul s-a facut cu finete si in limita bugetului de care dispunem. O fereastra de lemn costa de zece ori mai mult. Nu stiu daca au autorizatie pentru inlocuirea ferestrelor. Nici nu cred ca trebuie pentru asa ceva”.
Aceasta a fost si soarta altor cladiri de patrimoniu din Bucuresti, care au fost slutite de geamuri termopan lucioase, cu rama de plastic. Pentru privitori si pentru specialisti este important sa se pastreze pe cat posibil intact aspectul cladirii. Pentru cei care o locuiesc este important sa nu moara de cald vara si sa nu inghete iarna. HotNews.ro va prezinta parerea arhitectilor despre acest subiect si cum ar putea fi inlocuita tamplaria veche cu una noua, fara sa fie slutite cladirile monument.
Termopane la Gara Obor
Foto: Hotnews
Florin Baleanu, reprezentantul Observatorului Urban al Uniunii Arhitectilor din Romania:
„Un criteriu folosit în cultura vest-europeană pentru determinarea valorii unui monument este cel al autenticităţii. Înlocuirea tîmplăriei originare de la Facultatea de Medicină în opinia mea afectează în mod semnificativ autenticitatea clădirii. Un lucru banal la prima vedere, dar care se pare că nu este înţeles de către mulţi: detaliile unei clădiri fac parte din aceasta”. „Realizarea cercevelelor/storurilor de lemn sau metalice este o activitate pe cale de dispariţie sau s-a pierdut deja. In Bucuresti, acestea sunt înlocuite cu tîmplărie PVC.
Problema se pune in felul urmator: pe de o parte avem nişte elemente ce contribuie la valoarea unui edificiu, pe de alta se constată faptul că ele, în momentul de faţă nu mai îndeplinesc cerinţele de confort. Ce facem? În primul rînd trebuie văzut dacă prin mici îmbunătăţiri, ce vor fi sesizabile doar de la mică distanţă, de exemplu, introducerea unor garnituri cauciucate, confortul termic nu creşte considerabil.
Cînd avem două rînduri de geamuri (cazul ferestrelor din faţada principală a Facultăţii de Medicină) şi este absolut necesar sa le inlocuim, se poate păstra rîndul de geamuri originar la exterior, iar cel interior se poate înlocui cu o tîmplărie mai performantă”, este de parere arhitectul Florin Balteanu.
Termopane si aer conditionat la Patriarhie
Foto: Hotnews
Theodor Frolu, reprezentantul Asociatiei Spatiu Urban Bucuresti:
“Termopanul a fost repede adoptat de cultura de masa al constructiilor. De ce este atat de popular insa? Dintr-un motiv foarte practic, varietatea materialelor si marja de profit pe care o poate aduce permit jonglerii financiare cum greu se pot imagina. Un al doilea motiv este modul de achizitie bazat pe pretul cel mai mic, adoptat ca o scuza de sistem. Ieftin si bun nu exista insa in domeniul productiei de ferestre cu geam termopan. Pretul este dat de materialul folosit la profilul de fereastra.
Ca sa ramana cu o marja cat mai mare de profit, constructorii folosesc cele mai proaste si implicit, inestetice si ieftine profile. De aici si vedem lideri de piata, profile vandute prin campanii agresive de publicitate sau mai nou subventionate cu sute de milioane din bani guvernamentali.
Din acest chilipir am ajuns sa avem cladiri publice importante cu valoare de patrimoniu transformate, ca aspect, in depozite de periferie. Nu mai lasati achizitiile doar pe mana unor administratori de institutii ce confunda un monument istoric cu inchiderea balconului. Este nevoie de un nou regulament si de ceva bun simt public alaturi de o politica de subventii ce pot regla deficitul de incultura de care suferim”, spune Theodor Frolu, arhitect.
Dan Marin, membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei:
“Ceea ce se intampla cu cladirea Facultatii de Medicina, monument istoric de grupa A, este o noua dovada – daca mai era nevoie de vreuna – ca protectia patrimoniului istoric din Romania este o fictiune care exista si functioneaza doar pe hartie. In primul rand, daca aceasta interventie era in mod absolut necesara, era nevoie de un proiect care sa permita, pe de o parte, pastrarea desenului tamplariei originale si, pe de alta, inlocuirea sticlei existente cu un geam termoizolant; din punct de vedere tehnic, acest lucru era perfect posibil. Mai mult chiar, proiectul trebuia intocmit de un specialist in monumente istorice si avizat favorabil de catre Ministerul Culturii. Dar cum un asemenea proiect nu a existat, se pare, nu au existat nici avizul respectiv si nici autorizatia de construire eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti, singura institutie cu competente in domeniul lucrarilor care privesc monumentele istorice. In concluzie, totul este ilegal, la limita infractiunii (art.24, lit.a) din Legea 50/1991), pentru ca, desi nu exista autorizatie, interventia s-a produs. Dar exista, tot conform legii, controlul pe care ar trebui sa-l exercite Primaria Municipului Bucuresti (prin Directia Inspectie si Control General), Ministerul Culturii (prin Directia de Cultura si Patrimoniu Cultural National a Municipiului Bucuresti – art.26, alin. (1), pct. 14 si 15 din Legea 422/2001) si Inspectia de Stat in Constructii (direct sau prin structura sa locala – art.29 din Legea 50/1991). Probabil insa ca toate aceste institutii platite din bani publici vor afla de pe HotNews despre faptele pe care, teoretic, trebuiau sa la preintampine sau macar sa le sanctioneze dupa ce, din nefericire, s-au produs”.
0
6
