Material susținut de Grampet Group

Trenul câștigă tot mai des lupta cu avioanele în Europa de Vest - Viteză, confort, legături bune și prețuri calculate precum la cursele aeriene

de Vlad Barza     HotNews.ro
Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 8:36 Economie | Industrie Feroviara


Trenuri germane ICE 3
Foto: Deutsche Bahn
Cele mai rapide trenuri europene parcurg și 600 - 700 km fără să oprească și în mai multe țări sunt pe sute de km viteze medii de 150 km/h. În aceste condiții, în Franța, Spania, Germania sau Italia sunt rute unde trenurile au câștigat lupta cu avionul. Mai jos puteți citi cum au reușit companiile feroviare să aibă atât de mulți clienți, ce se poate face în trenurile cele mai rapide și cât costă biletele pe multe rute.

La noi nu se pune problema ca avionul să concureze cu trenul la timpii de deplasare, din moment ce pe calea ferată se fac peste 9 ore de la București la Timișoara, 12 ore din Capitală la Oradea sau 15- 18 ore între Timișoara și Iași. Trenul este ales de foarte mulți pentru că prețurile curselor interne sunt foarte mari și ajung lejer să treacă de 100 de euro.


Tren spaniol AVE (foto -RENFE)

În Europa de Vest și în cea Centrală lucrurile sunt cu totul diferite, s-a investit în trenuri noi, s-a modernizat calea de rulare și unele orașe sunt legate și de peste 70 de trenuri pe zi. În plus, viteza este principalul aspect competitiv al industriei feroviare, fiindcă degeaba ar exista trenuri curate și noi dacă ar rula cu medii de 50 - 60 km/h.

Sistemul fiind bine pus la punct, cei peste 2.000 km dintre Budapesta și Londra pot fi parcurși chiar și în 17 ore, schimbând de trei ori trenul, marea problemă fiind însă că un astfel de drum ar costa peste 350 de euro dacă iei biletele cu 2-3 zile înainte de călătorie. Dacă le iei cu o lună înainte, drumul poate costa și sub 150 de euro. Trenul este rapid la vest de granița noastră, dar este și foarte scump...

De ce merge foarte mult lumea cu trenul în Europa de Vest
  • sunt rapide, uneori parcurg și 700 km în trei ore
  • sunt confortabile, la unele există chiar și patru clase diferite, cea mai scumpă este super-luxoasă.
  • sunt mai rapide decât avionul până la călătorii de 600-800 km, dat fiind că gările sunt plasate nu departe de centrul orașului
  • gările centrale sunt excelent integrate cu metroul, cu sistemele de tren S-Bahn, cu tramvaiele și cu rețeaua de autobuze
  • între orașele importante din aceeași țară sunt și zeci de trenuri pe zi, la aproape orice oră
  • Întârzierile nu sunt regula, ci sunt excepția
Trebuie subliniat un lucru: pentru a se ajunge aici s-a investit enorm: un km de linie ferată de mare viteză costă 20-25 milioane euro și în zonele de munte poate ajunge la 60-80 milioane euro.


Tren italian Frecciarossa

De aproximativ un an se vorbește în Suedia mai ales pe tema unui concept promovat de Greta Thunberg - flygskam, ‘flight shame’ în engleză, practic ”vinovăția de a zbura”. Ideea este ca oamenii să afle cât de mare este amprenta de carbon pe care o lasă în urmă dacă se urcă într-un avion, în loc să ia trenul. Exemplul oferit în campanie este că pentru un călător care alege trenul între Zurich și Milano amprenta de carbon este de 3 kg cu trenul, față de 104 kg cu avionul. Așadar, oamenilor li se recomandă să ia trenul, dar asta e valabil la vest de granița noastră, unde trenurile au viteze decente.

Companii cărora chiar le pasă de călători

În timp ce la noi trenurile au o imagine foarte proastă, fiind lente, neconfortabile și insuficiente, în Europa de Vest și Centrală multe companii au reușit să atraga tot mai mulți pasageri, arătând că trenurile pot fi, nu doar rapide și curate, ci și amuzante. În Italia li se pune covorul roșu călătorilor business, la vagoanele restaurant din Cehia poți mânca șnițel sau gulaș, alături de o bere bună, iar în Germania în unele trenuri există personal care se asigură că nu se vor plictisi copiii.

Unele companii feroviare se impun datorită vitezei și au sloganuri de genul ”Ce rost mai are să iei avionul?”. Altele au trenuri în care poți închiria mici săli de ședință, în timp ce în unele țări vagonul restaurant chiar vinde mâncare apropiată de ce vinde un restaurant respectat din oraș.

În Alpi, o dată cu biletul îți cumperi și ski pass-ul, și ambele ies mai ieftine decât dacă le-ai lua separat, în Elveția aproape toate trenurile importante au vagon de biciclete, iar în Austria poți fi sigur că în vagon nu este hărmălaie, fiindcă pasagerii gălăgioși riscă amenzi dacă fac zgomot într-o zonă anume din vagon desemnată ca ”zonă de liniște”.


Trenuri Thalys (foto - Wikimedia Commons)

La noi, trenurile de noapte rulează cu medii de 50-60 km/h și paturile nu sunt confortabile, dar în Europa, în special datorită austriecilor de la OBB, aceste trenuri renasc, se adaugă mereu noi destinații, au fost cumpărate vagoane noi și confortul a crescut, asftel că unii clienți business aleg trenul în loc să petreacă o noapte la un hotel din orașul unde au treabă.

În Italia, companiile Trenitalia și Italo pun covorul roșu pentru pasagerii business, există două tipuri de clasă business, spațiu precum în birou, dar și business lounge în gările mari. O diferență enormă față de sălile de așteptare de la noi...Practic, pe trenurile de mare viteză Frecciarosa sunt patru tipuri de clase, iar pe Italo, trei tipuri.

Companiile cu management deștept și-au dat seama că vor câștiga dacă vor atrage familiile să ia trenul pe distanțe medii și lungi. În Elveția unele trenuri Intercity au spațiu de joacă pentru copii, în Germania circulă trenuri în care există personal angajat să-i distreze pe copii, în timp ce în unele trenuri austriece mascotele oferă puzzle-uri și diverse jocuri copiilor din vagoane. Să nu mai spunem că în unele țări îți poți pune mașina într-un vagon...


Vagon restaurant din Cehia (foto - HotNews)

În timp ce la noi CFR mai are doar 12 vagoane restaurant, Deutsche Bahn are 150. Marile companii din vest se mândresc cu mâncare organică din apropiere, în timp ce la vagoanele din Cehia în meniu se pot comanda șnițele, gulaș, salate și beri.

O bună parte dintre trenurile rapide au WiFi gratuit la bord, iar cumpăratul biletelor de tren de pe internet este simplu, cei care își iau biletul cu mai mult timp înainte putând ajunge să plătească și de patru cinci ori mai puțin decât dacă ar alege să cumpere biletul chiar înainte de plecare. Tot mai mulți operatori decid să dea reduceri nu doar pasagerilor cu dizabilități, ci și celor care mai merg cu încă o persoană.

Cine a dus bicicleta cu trenul în România știe că este foarte complicat, mai ales de când trenurile de pe rutele populare s-au aglomerat peste măsură, după ce studenții au primit gratuitate la început de 2017. Situația este cu totul diferită în Elveția, unde aproape toate trenurile de lungă distanță au spațiu pentru biciclete, iar în multe gări poți închiria biciclete. La fel, în țări precum Elveția sau Marea Britanie poți transporta câinele sau pisica cu trenul fără să ai discuții complicate cu ”nașul”.


TGV (foto - SNCF)

Peste toate, argumentul definitiv este viteza, iar în Europa de Vest sunt peste 8.000 km de linii de mare viteză și acest lucru se vede clar în Mersul Trenurilor și în timpii acestora. Câteva exemple spun totul. Între Marseille și Paris trenurile fac chiar și 3 ore și 7 de minute, iar Între Barcelona și Madrid fac două ore și 30 de minute. Între Paris și Bordeaux trenurile fac puțin peste două ore, între Londra și Bruxelles drumul durează sub 110 minute, iar între Munchen și Berlin se fac patru ore.

Numărul de opriri de pe traseu este un aspect esențial pentru trenurile de mare viteză și este puternic negociat. Prea multe opriri fac călătoria prea lungă, prea puține opriri înseamnă că orașele de pe parcurs nu sunt deservite. Opririle au impact uriaș: fără oprire între Paris și Marseille pe 750 km înseamnă un drum de 3 ore și 7 minute, cu trei opriri se adaugă 28 de minute.

Mai mult, în timp ce la noi se tot scot trenuri de la un an la altul, în țările din vest se reintroduc trenuri. De exemplu, austriecii de la OBB, care gestioneaza brand-ul de trenuri de noapte Nightjet, vor introduce trenuri directe între Viena și Amsterdam, respectiv Bruxelles.

Deutsche Bahn va pune trenurile ICE 4 pe ruta Berlin - Interlaken (stațiune din Elveția) și va introduce tren direct și între Berlin și Graz (Austria). Eurostar analizează ideea unui tren Londra - Bordeaux, distanța fiind de 990 km și drumul durând în prezent 5 ore și jumătate cu o schimbare la Paris. Cine cumpără bilet chiar înainte de călătorie plătește între 290 și 330 de euro. Cu o lună înainte prețurile sunt între 75 și 112 euro.


Conexiunile internaționale ale Ungariei (MAV Start)

Câteva dintre site-urile companiilor de căi ferate din regiune sunt excelente, cum ar fi cel al cehilor de la CD - Cesky Drahy unde sunt cuprinse și aproape toate trenurile românești. Pot fi cumpărate biletele online chiar și pe rute lungi, cum ar fi Praga - Bruxelles, iar site excelent au și căile ferate austriece - OBB.

Prețuri uimitor de flexibile

Că trenurile câștigă în tot mai multe locuri din Vest lupta cu avionul nu mai este o poveste, mai ales că timpii de checkin și security au crescut în ultimii ani. Pentru un zbor de o oră trebuie să fii la aeroport cu 60-90 de minute înainte, iar până ajungi la aeroport de acasă sau de la serviciu îți poate lua lejer 30-60 minute. După ce ai ajuns la destinație trebuie să ajungi de la aeoport în oraș, iar dacă ai și bagaj de cală trebuie să aștepți după el.


Tren spaniol (foto - RENFE)

Așadar, pentru un zbor de o oră totul durează minim patru ore și nu este de mirare că trenul de mare viteză, deși nu are viteza avionului, beneficiază de faptul că gările sunt aproape de centrul orașului și că sunt mult mai rapide controalele de securitate (unde acestea există, cum ar fi gările de trenuri de mare viteză din Spania, Franța sau Regatul Unit).

În plus, biletele de tren sunt în medie mai ieftine decât biletele de avion, chiar dacă există și excepții notabile, mai ales pe relația Franța - Anglia.

După 2008-2010 companiile feroviare din Europa de Vest au adoptat modelul dezvoltat de transportul aerian, cu ”market pricing”, prețuri flexibile în funcție de cererea anticipată într-un anumit moment. În timp ce la noi, dar și în alte țări din regiune, prețul biletului este în funcție de lungimea călătoriei, indiferent de perioada din zi, în Vest și în câteva țări din centrul Europei companiile au tarife flexibile pentru a ocupa cu cât mai mult înainte locurile din trenuri, mai ales în perioadele în care cererea este mică.


Trean austriac Railjet (foto - OBB)

În est și în Balcani predomină vechiul sistem cu prețul care variază în funcție de lungimea parcursului, dar și prețurile sunt mai mici: de exemplu o călătorie de 1.000 km poate fi făcută cu prețuri medii de 100-120 euro.

Spre comparație, o călătorie internațională de 1.000 km cu trenuri super-rapide în Franța, Germania sau Belgia costă undeva între 160 și 200 de euro dacă iei biletul cu una - două zile înainte. Luând biletul cu peste o săptămână înainte tariful poate scădea undeva în jurul a 80-120 euro, iar cine cumpără biletul cu două - trei luni înainte poate găsi biletul ”la ofertă” la sub 50 de euro. Însă aceste oferte cu prețuri mici sunt doar pentru cei care vor să ia anumite trenuri la anumite ore: dacă dintr-un motiv sau altul vor să schimbe ceva în ultima clipă, fie nu vor mai găsi locuri, fie trebuie să plătească mult mai mult.


Tren german de mare viteză (sursa - Deutsche Bahn)

Un alt lucru s-a schimbat mult în ultimii cinci ani: tot mai multe companii feroviare au investit în online și permit cumpărarea de bilete foarte ușor, exemplele fiind nenumărate. Mai mult, au apărut o mulțime de site-uri și aplicații care agregă ofertele și permit cumpărarea de bilete online sau compară pe aceeași pagină prețurile biletelor de tren, autobuz și avion între punctul A și B. Cele mai cunoscute astfel de aplicații sunt Loco2, Omio și Trainline. Mai mult, aplicațiile permit să cumperi și bilete la autobuz și la tren, spre exemplu din punctul A în punctul B iei autobuzul, apoi mergi la gară și iei trenul către punctul C.

De pe astfel de aplicații, cei care au timpul și banii pot cumpăra cu doar câteva click-uri bilete de tren dintr-o parte în alta a Europei, chiar și cu 5-6 schimbări. Mai jos puteți vedea un exemplu de călătorie lungă de la Viena, la Sevilla (aplicația Trainline) și prețul biletelor cu zece zile înainte de călătorie și cu o lună.

Cât ar costa un drum lung Viena - Sevilla cu trenul, în stânga cu o lună înainte, în dreapta cu o zi înainte (sursa Trainline EU)

Un alt exemplu de pe Loco2, Londra - Berlin, cum variază prețurile biletelor dacă sunt luate în ziua plecării, cu două săptămâni înainte și cu două luni înainte. Chiar înaintea plecării, călătoria costă peste 300 de euro, dar cu două luni înainte poți găsi bilete la 90 de euro.

Londra - Berlin, simulare pe aplicatia OMIO

Pe aplicația Omio, biletul Milano - Frankfurt (7 ore și jumătate), costă între 152 și 180 de euro dacă este luat cu una două zile înainte, dar cu 35 de zile înainte prețurile sunt între 50 și 74 de euro.

Pe aplicația Trainline EU călătoria dintre Geneva și Barcelona costă între 128 și 182 de euro cu una sau două schimbări de trenuri, iar cu 35 de zile înainte pot fi găsite și bilete la 83 de euro. Drumul durează 7 h 30 - 9 h, în funcție de timpul de transfer dintre trenuri.

S-au făcut diverse topuri despre țările unde biletele de tren sunt cele mai scumpe din Europa și în general pe primele locuri au ieșit Marea Britanie, Norvegia, Franța, Elveția, Olanda, Austria și Belgia.


Un Eurostar în gara St Pancras din Londra (foto - Eurostar)

Diferă însă multe lucruri și flexibilitatea prețurilor este extrem de mare. De exemplu, călătoria Londra - Sheffield poate costa 104 lire sterline dacă iei biletul chiar înainte de călătorie la ore de vârf, dar prețul poate scădea până la 12-15 lire dacă-l iei cu o lună înainte.

Între Roma și Florența biletul costă 43 de euro luat înainte de călătorie și 29 euro cu o lună înainte.

Câteva exemple de rute europene foarte rapide

Paris - Bruxelles
, 300 km, 1 h 22 min: La trenurile Thalys prețurile sunt de 99 euro în ziua aceea, două săptămâni mai târziu se pot găsi bilete la 55 de euro, iar o lună mai târziu, 45 de euro. Autobuzul costă între 9 și 14 euro, drumul durează 4 ore.

Amsterdam - Bruxelles, 218 km, 1h 53 min. În aceeași zi prețurile variază între 29 de euro și 82 de euro, în funcție de oră. Cu o lună înainte cele mai ieftine bilete sunt 29 de euro, dar este mai mare numărul de bilete în intervalul 39-55 euro, fiind rare biletele de 82 euro. Autobuzul costă între 10 și 13 euro (2 h 30 min -3 h).

Paris - Marsilia, 750 km, 3h 7min face singurul TGV care nu oprește deloc pe parcurs. Luând biletul chiar înainte de călătorie prețul este 116 euro, dar pot fi găsite și oferte la sub 40 de euro. Cu o lună înainte prețurile sunt cel mai adesea între 69 și 89 euro, dar pot fi rezervate și oferte la 13 euro. Cu autobuzul costă 25 de euro, dar drumul durează peste 10 ore.

Paris - Lyon 425 km, 1h 57 min. Cu TGV-ul blletul costă între 65 și 97 de euro dacă tichetul este luat chiar înainte de plecare. Cu o lună înainte se pot găsi chiar și bilete la 16 euro, însă spre aeroportul St Exupery din Lyon. Și cu o lună înainte sunt bilete la 90 de euro.


Tren Eurostar (foto - SNCF)

Londra - Paris, 457 km. 2 h 16 min. Cu trenul Eurostar călătoria costă 201 lire cu bilet luat chiar înainte de plecare și călătoria costă între 50 și 64 de lire dacă biletul este cumpărat cu o lună înainte.

Madrid - Barcelona, 659 km, 2 h 30 min cu trenurile AVE. În aceeași zi prețurile sunt între 66 și 127 euro, iar cu o lună înainte prețurile sunt între 49 și 100 euro. Autobuzul costă 33 de euro (peste 7 ore). Ruta este un super-exemplu despre cât de multe lucruri poate schimba trenul: acum 30 de ani trenurile făceau între 8 și 14 ore între cele două orașe.

Sevilla - Madrid, 479 km, 2 h 21 minute. În aceeași zi prețul este între 52 și 76 euro, iar cu o lună înainte între 41 și 69 euro. Autobuzul costă 25-30 euro (peste 5 ore)

Roma - Milano,
580, 2 h, 38 min. Prețurile la Frecciarossa sunt între 88 și 92 euro în aceeași zi și între 45 și 50 de euro cu o lună înainte. Autobuzul costă între 32 și 48 euro (peste 7 ore).

Berlin - Munchen, 505 km, 3 h 56 min. În ziua plecării biletele la trenurile ICE costă între 80 și 153 de euro, iar cu o lună înainte pot fi găsite și bilete la 20 de euro, dar și la 129 de euro. Autobuzul costă cam 20 de euro.

Berlin - Frankfurt, 424 km, 3 ore, 52 min. În ziua plecării biletele costă între 79 și 132 euro. Cu o lună înainte biletele pot costa între 29 și 89 de euro. Autobuzul costă 18 euro.

Londra - Edinburgh, 620 km, 4 ore 19 min. În aceeași zi prețurile sunt între 128 și 175 euro. Cu o lună înainte prețurile sunt în general între 56 și 71 de euro, dar există și biletul de 175 de euro, la un singur tren de dimineață. Autobuzul costă între 30 și 40 de euro, dar drumul durează peste 10 ore.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















21282 vizualizari

  • +22 (28 voturi)    
    La noi au inlocuit city break-urile (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 8:41)

    banel [utilizator]

    Poti sa petreci weekend-ul pe ruta Bucuresti Satu Mare si iesi mult mai ieftin decat un weekend la Viena, de exemplu.
    • +22 (26 voturi)    
      :))))))) (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 8:52)

      MirceaCS [utilizator] i-a raspuns lui banel

      Bucuresti - Viena: 2ore (dar uneori si 1 ora chiar), 45Euro

      Bucuresti - Satu Mare: 15 ore, 65Euro la cuseta. Sau, in scaun clasa 2-a, 23Euro

      Vai de capul nostru.
      Multumim PSD\PD(L)\PNL\ALDE, dupa 30 de ani CFR = CaileCaruteRomane
      • -13 (27 voturi)    
        Liniile rapide nu rentează în Romania! Calcule: (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 10:07)

        simplex1 [utilizator] i-a raspuns lui MirceaCS

        Trenurile de mare viteza implica construirea unor linii dedicate doar pentru ele. Am făcut calcule care dau ca la un cost de 100 euro/bilet o cale ferata rapida speciala de 400 km (preț construcție 12 miliarde Euro) în Romania ar avea nevoie de 500 mii călători/luna/sens pentru ca investiția sa se recupereze în 10 ani și asta la costuri de întreținere a caii și trenurilor egale cu zero.

        Cu alte cuvinte este nevoie ca la fiecare 4 luni toți locuitorii Bucureștiului sa se ducă la Cluj și sa se întoarcă, cheltuind în total 200 Euro, și sa facă treaba asta de 3 ori pe an vreme de 10 ani ca sa se amortizeze investiția într-o cale ferata de mare viteza Cluj-București!!
        • +13 (23 voturi)    
          Whaaaaat??? (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 11:43)

          MirceaCS [utilizator] i-a raspuns lui simplex1

          Deci d'aia nu avem noi cai ferate ca nu se merita? Hai ca am mai auzit-o si p'asta!
          Cred ca am fi singura tara din lume unde "nu se merita" sa ai cai ferate.

          D'aia au aparut cel putin 3 sau 4 companii private, ca nu se merita afacerea?
          Cum se explica ca o companie private face profit dar CFR nu?

          Evident ca nu se merita cand lasi sa moara CFR-ul, cand se fura la greu, cand exista incompententa si coruptie timp de 30 de ani...
          • -3 (11 voturi)    
            Așa e (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 13:08)

            Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui MirceaCS

            Fără subvenții și fără ca guvenrele să investească mereu în infrastructura feroviară cam toate „companiile” feroviare ar da faliment.

            Un exemplu; Vizitând Europa am mers cu soția de la Bologna la Veneția ca să evităm circul cu parcarea mașinii închiriate în Veneția. Cred că erau trenuri rapide, confortable și curate la fiecare oră. Biletele au costat mai nimic și le-am luat de la un automat din gară. Era în weekend, vara la apogeul sezonului turistic. Trenurile erau mai mult goale decât pline. Când am ajuns în Vemeția, la capăt de linie, cred că au coborât 50 de oameni din tren. Am făcut un calcul raăpid și din banii ăștia nu se plăteau nici măcar lefurile personalului...

            Ăsta e motivul pentru care companiile aeriene năvălesc în România, dar nu și cele feroviare. Zbortul cu avionul e rentabil și fărtă subvenții în timp ce călătoria cu trenul necesită subvenții colosale ăecare România pur și simplu nu și le permite. Mai ales dacă mai luăm în calcul și relieful țării.
            • +11 (15 voturi)    
              cu tot respectul dar aici gresesti (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 15:04)

              AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

              Caile ferate nu deservesc numai traficul de calatori si nimeni nu zice sa facem peste noapte cai ferate de mare viteza.
              E suficient ca pe caile ferate "normale" sa se atinga o viteza comerciala de sa zicem 90 km pe ora pentru calatori si 60 pentru marfa. Asta inseamna viteze maxime de sa zicem 120 km la ora care au fost atinse inca de acum 100 de ani.
              Romania are mari probleme la capitolul asta. Ne c..cam pe noi ca olandezii sau altii nu ne lasa sa modernizam portul Constanta dar noi nu avem linie ferata reala decat pana la Bucuresti si autostrada pana la Pitesti. Cu ce naiba sa concurezi cu un port la Marea Nordului care e deservit un paienjenis de autostrazi, cai ferate + canale navigabile de sute de km?
              • +1 (3 voturi)    
                Nu, nu greșesc (Duminică, 20 octombrie 2019, 13:50)

                Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

                Nu am negat utilitatea transportului de marfă pe calea ferată. Numai că ăsta e un subiect diferit. Ceea ce am spus e că trenurile de pasageri de mare viteză pur și simplu nu pot supraviețui fără subvenții de stat, deci tehnic vorbind ele n-au cum să concureze în termeni reali avioanele de pasageri ce zboară fără subvenții.
          • +1 (3 voturi)    
            Rute și subvenții (Duminică, 20 octombrie 2019, 0:16)

            jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui MirceaCS

            Companiile private merg pe rute populare gen Brașov, București, Craiova. Poate și pe la Timișoara sau Constanța.
            In rest, ele s-au bucurat de subvenții generoase pentru a "susține" rute secundare unde CFR era capușat de proprii nași sau de transportatori rutieri (cu diferite grade de legalitate) . Dacă CFR ar fi primit aceleași subvenții, ar fi considerat rutele respective viabile. CFR are același program în weekend, pe când autobuzele sunt mult mai rare, respectiv pirații cu microbuze și la ocazie nu merg decât când știu ca e rentabil.
            Evident uneori e mai ușor sa mergi cu ocazia ca te ia și te lasă din fața porții sau de pe DN nu din gara pidosnica
            • +2 (4 voturi)    
              Si cine a dat subventiile????? (Duminică, 20 octombrie 2019, 16:00)

              MirceaCS [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

              Si cine a dat subventiile alea ?????
              Fascistii? hitleristii? marxistii? Soros? extraterestrii?

              Eu zic ca starea CFR-ului si a tarii e rezultatul a 30 de ani de furt, coruptie si nepasare.

              De 30 de ani aceleasi partide si oameni se invart in aceleasi functii, si fie unii din au furat direct, fie prin complicitate, ca au inchis ochii.
              PSD/PD(L)/PNL/ALDE sunt toti la fel.
        • +9 (15 voturi)    
          Stati ca a aparut clona lui Valcov (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 14:52)

          AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui simplex1

          Dupa baietii astia, sa facem pasaje in orase nu merita, sa facem autostrazi nu merita, sa facem cai ferat de viteza nu merita, sa facem aeroport la Brasov nu merita.
          Dupa mintea lui Simplex Pesedurum totul e bine asa cum este, sa stam linistiti si sa votam PSD-ul sau Ponta-laul.
  • +7 (25 voturi)    
    România (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 8:43)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    LUMEA A TREIA. O țară de hoi si asistați care voteaza hoti. O tara care nu merita un loc pe harta, duhnind a saracie, mizerie si ticalosie.
  • +7 (23 voturi)    
    suntem la ani lumina de Occident... (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 8:47)

    demaGOGU [utilizator]

    ...in primul rand la nivelul mentalitatii.
  • +7 (13 voturi)    
    Sa nu exageram (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 9:33)

    HansBrinker [utilizator]

    Thalys si Eurostar au intarzieri tot timpul. La prima furtuna Thalys nu mai circula, e mai sensibil decat un avion. Si sunt foarte scumpe, dar nu asta e cea mai mare problema. Intarzierile frecvente duc la pierderea trenului urmator. O calatorie ce pare ieftina si care dureaza "doar" 17 ore se transforma des intr-un cosmar. Ajung uneori in gari din Germania si pe panoul de plecari majoritatea trenurilor au intarzieri.
    Da, trenul e super, imi place si mie foarte mult. In acest moment trenul functioneaza relativ ok ca extensie a metroului pentru navetistii zilnici. Am facut calatorii lungi cu trenul in Belgia, Olanda, Germania, Austria si Italia. Totdeauna trenul a intarziat si a fost cel putin la fel de scump ca avionul. Cred ca exista potential enorm pentru trenuri in Europa, dar inca nu suntem acolo unde ar trebui.
  • +7 (15 voturi)    
    suntem defazati total (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 9:56)

    Coresponedntu [utilizator]

    Cand noi vom termina in 20 de ani autostrazile ce vor lega in sfarsit regiunile istorice ale Romaniei, in Vest acestea vor trece pe plan tertiar sau chiar vor fi abandonate, asa ca ne vom plimba singurei cu masinutele, mai bine zis cazanele second hand pe combustibili fosili prin tara noastra.... Transportul COMUN electric va avea cea mai mare pondere in viitor si mai ales solutiile de mobilitate, avand in vedere ca economia viitorului nu se va mai axa pe petrol si gaze.... soarele nu emite factura si nici vantul, Germania deja produce aproape jumatate din necesarul de energie electrica din moristi... energia in viitor va fi la indemana orcui, la costuri aproape zero, va fi produsa individual si surplusul share uit in retele.... Calatoriile aeriene vor domina intre variantele de transport doar pe distante foarte mari, intercontinentale... Digitalizarea, grija pentru mediul inconjurator, politicile verzi vor transforma radical statele dezvoltate dar in Romania, majoritatea partidelor, in special PSD, cand aud de dezvoltare durabila o iau la fuga ... Culmea, Romania are in UE cel mai mare potential si oportunitati enorme sa se trasnforme in acest sens: potential urias pentru energii verzi (vant si soare), densitate mica a populatiei, tot mai mica si inca mai avem mult spatiu pentru agricultura BIO, care este sustenabila si nu distruge mediul inconjurator ... din pacate politicile economice bazate pe risipa , pe taieri de paduri, pe exploatarea la maxim a resurselor naturale, puse in aplicare de PSD dar si de alte partide, ne mentin cu o economie de lumea a treia.... sa ne traiasca Firea, Cuc, Dancila et CO care cand aud de principiile dezvoltarii durabile, digitalizare, economie verde si de protectia mediului inconjurator scot pistolul.....
    • -2 (16 voturi)    
      Trăiești în Lala Land (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 13:20)

      Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Coresponedntu

      Nici acum și nici peste 20 de ani nu poți și nu vei putea supraviețui nici măcar o săptămână fără hidocarburi. Nebunia cu energia solară și eoliană generează consumuri crescute de hidrocarburi. De aia Germania trebuie să construioască o nouă magistrală de gaze spre Rusia, de aia arde mai mjult lignit ca acum 10 ani și de aia importă mai mult petrol ca-n 2008 cu toate că populația (cu imigranți cu tot!) a scăzt iar induistria grea și energofagă s-a mutt de acolo. Un panou solar într-o zonă temperată consumă dublul petrolului pe care pretinde că-l economisește. Altfel spus cu cât sunt mai multe panorui solare cu atât se arde mai mult petrol și cărbune :)

      Transportul în comun electric nu va înlocui mașina. Nu într-o lume liberă. Ăsta era de fapt visul lui Stalin și știm cu toții cum s-a încheiat. Cu toate că progresiștii l-au vopsit fain e la fel de sortit eșecului.

      Înlocuirea hidrocarburilor necesită descoperirea unei surse de enegie fundamental noi. Foarte probabil că hidrogenul și fuziunea nucleară vor înlocui cândva petrolul. În niciun caz panoruile solare și moriștile de vânt...
      • +3 (11 voturi)    
        Iar tu trăiești în trolu land (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 15:16)

        trotuar [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

        Germania nu consumă mai mult lignit ci produce o idee mai multă energie bazată pe lignit din cauză că își modernizează centralele, pe de altă parte a scăzut un pic consumul de antracit. Faptul că consumă mai multe gaze naturale e din cauză că își inchid centralele nucleare (o prostie mare).

        "Transportul în comun electric nu va înlocui mașina ... Ăsta era de fapt visul lui Stalin ...". Nu știam că Stalin era așa de vizionar și vroia să înlocuiască mașinile particulare rusești din vremea lui care erau prea multe (sarcasm). Mașinile nu vor fi înlocuite niciodată dar se vor schimba în mașini electrice. Pentru cine călătorește zilnic peste 500 km cu mașina (o limită actuală la mașini electrice) e deja profesionist și se aplică alte reguli, dar pentru oamenii obișnuiți să ai o masină electrică de oras, sau folosit transport în comun iar în concedii să închirieze o mașină te ajunge cu muuult mai ieftin.

        "Înlocuirea hidrocarburilor necesită descoperirea unei surse de enegie fundamental noi. Foarte probabil că hidrogenul și fuziunea nucleară vor înlocui cândva petrolul". Nu știu dacă trolezi sau ești ignorant aici. Fuziunea este întradevăr viitorul dar lumea se tot chinuie la ea de câteva decenii și încă mai sunt câteva decenii.

        Hidrogenul nu e o resursă e doar un mod de stocare a energiei ineficient și care e al naibii de dificil de stocat și manevrat (pe Pământ cel puțin hidrogenul nu e o resursă, apa nu se pune căci depui mai multă energie să separi hidrogenul decât obții din arderea hidrogenului, iar necesarul de hidrogen pentru fisiune e minuscul).

        O soluție simplă pe termen mediu pentru foamea de energie electrică sunt centralele nucleare pe fisiune, dar nu cele bazate pe uraniu ci pe toriu (și asta nu e fundamental nouă ci e foarte veche chiar). Din păcate ecologiștii (cel puțin ăia vocali și extremiști) sunt împotrivă.
        • 0 (4 voturi)    
          Rămâne cum am stabilit: Ești în Lala land... (Duminică, 20 octombrie 2019, 14:13)

          Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

          Germania a ridicat capacitatea instalată a „regenerabilelor” de la 5% în 2008 la 45% în 2018. Populația mai scăzut cu ceva cu toată infurzia de migranți musulmani. Industria energofagă și poluantă a fost alungată din țară de reglementările de mediu. Centralele nucleare ce asigurau în 2008 22% din capacitatea energetică a țării sunt pe cale să fie complet închise pânnă în 2021. După toate acestra că ar fi trebuit să vedem o reducere semnificativă a consumului de cărbune și hidrocarburi. În realitate se întâmplă fenmenul invers.Se ard mai multe hidrocarburi ca înainte de tranziția la „economia verde”. Nu e o problemă doar în Germania, California, cu tot soarele ei, e de fapt în aceeași situație. Cu cât se „înverzește” mai tare cu atât consumă mai multe hidrocarburi. Motivul e simplu pentru oricine știe un pic de aritmetică: atât panourile solare cât și moriștile de vânt consumă mai multă energie decât vor produce vreodată. Iar energia lor nu poate fi stocată. Unicele forme de energie regenerabilă care produc câștiguri nete la nivelul actual al tehnicii sunt cea hidroelectrică și cea geotermală.

          Dacă ai avea un strop de cultură generală ai ști că nu există suficient litiu pe planetă pentru a converti mai mult de 10% din parcul autp pe vehicule electrice. Și orcum la ratele actuale de creștere a producțiie de vehicule electrice, înlocuirea parcului auto va dura cam 350 de ani :)

          Visul lui Stalin era ca tot omu' să stea întrun bloc cât mai înalt și să meargă la muncă cu tramvaiul/trenul electric iar după aia la cantina de stat unde să fie furajat. Dacă omul vrea să aibă o casă și un strop de curte transportul public de price fel zboară din schemă și omul devine dependent de mașină. E exact ceea ce văd aici în America. Și nu mi-aș dori nicio clipă să mai decad vreodată la stilul de viată sărăcăcios și sordid din Europa.

          Hidrogenul e cel mai rsăpândit element din univers. Esta logic să devină următoarea surssă de energie a civilizației noastre.
          • -1 (1 vot)    
            Să le luăm pe rând (Duminică, 20 octombrie 2019, 20:27)

            trotuar [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

            Populația Germanie nu a scăzut ci a crescut (cu excepția unei scăderi în 2010), e mai populată decât a fost vreodată.

            Producția energofagă nu a părăsit Germania, de fapt înainte de criza financiară Germania era dată ca exemplu de "economie proastă" că se bazează prea mult pe industrie, se pare că la sfârșit ei au râs mai mult. Sunt cel mai mare producător de oțel din Europa printre altele.

            "panourile solare cât și moriștile de vânt consumă mai multă energie decât vor produce vreodată". Afirmație total falsă. Un panou solar intră pe plus în aproximativ 4 ani (nu la cost ci la energia consumată/produsă), energia eoliană și mai repede.

            Litiul e întradevăr singurul argument adevărat nu din cauză că nu există îndeajuns dar din cauză că se găsește în concentrații foarte mici. Pe de altă parte la orizont sunt bateriile pe bază de sodiu (se folosesc deja în aplicații specializate).

            "Hidrogenul e cel mai rsăpândit element din univers". Este, în stele, în nori stelari, în planete gigant gen Jupiter dar pe pământ în stare liberă nu.
            • 0 (2 voturi)    
              Păi chiar așa! Să le luăm la rând: (Duminică, 20 octombrie 2019, 23:18)

              Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui trotuar

              Populația Germaniei: 82.9 milioane în 2008, 82.5 în 2018. În 2011 ea ascăzut la 80.22 și se menține aproximati acolo (80.5) până în 2016 când sare la 82.2 în urma valului migratoriu. Asta e o chestie importantă, pentru că „refugiații” nu au mașini. nu muncesc, sunt relativ săraci deci consumă mult mai puține hidrocarburi ca nemții neaoși Se estimează că în 2020 Germania va trece de 83 de milioane. Probabil estimarea se bazează pe amenințarea lui Erdogan că drumul la un nou val de „refugiați”.:)

              Plecarea industriei energofage din Germania ar fi trtebuit să ducă la o scădere dramtaică a consmului de hidrocaburi. De ce nu o vedem?

              Mașinile, avioanele, trenurile și casele sunt mult mai eficeente energetic ca-n 2008. Sper că nu contești asta. Doar winglet-urile avioanelor generalizate în ultimii 10 ani reduc consumurile cu 10%-15% De ce naiba crește consumul de hidrocarburi?!

              Capacitatea instalată a „regenerabilelor” în Germania a crescut de la 5% în 2008 la 45% în 2018. De ce nu se vede o reducere a consumului de hidrocarburi?! Foarte simplu: Realizarea și mentența unui panou solar sau a unei turbine eoliene necesită de regulă între 150% și 200% din cantinatea de hudrocarburi pe care se presupune că o economisește. Capacitatea instalată e enormă dar producția e scăzută. Soarele și vântul nu se manifestă atunci când sunt vârfurile de consum. Nu există soluții industriale de stocare a energiei electrice. Deci eficiența „energeticii verzi” e catastrofală.

              Bateriile cu sodiu sunt departe de eficiența celor cu litiu. Bateriile cu sodiu sunt de altfel cunoscute de decenii. Nu e o deloc chestie nouă. O masină cu astfel de baterii va avea nevoie de o remorcă să le tracteze :) Îți repet: La nivelul tenhnicii de azi putem înșlocui maximum 10% din parcul auto cu vehicule electrice. Iar asta doar dacă renunțăm la calculatoare la tablete și la telefoane mobile. Deci asta nu e o sloluție.
      • -6 (10 voturi)    
        Vladimir Vladimirovici , tu esti ? (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 17:32)

        Coresponedntu [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

        sau Donald? visul tau oricum se va termina, nu vei mai putea mirosi a motorina, combustibiliii fosili oricum sunt pe terminate... acum 10ß ani daca spuneai cuiva ca ajungem pe Luna erai considerat nebun, acum 1000 ani daca spuneai cuiva ca pamantul e rotund si se invarteste in jurul Soarelui, erai condamnat la moarte....viitorul nu iti apartine ci trecutul... eu nu am exclus total combustibilii fosili, nici energia nucleara, doar ca vor deveni marginale, pana la abandonarea acestora in final... problema este, cine se va afla in fruntea acestei evolutii?
        • -1 (3 voturi)    
          Nope (Duminică, 20 octombrie 2019, 14:18)

          Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Coresponedntu

          Vladimit Valdimirovici e ocupat cu gâdilarea sub bărbie a grupurilor iecologiste și finanțarea lor. Căci activitatea lor garantează exporturile crescute de petrol și gaze al Rusiei spre toate țările care fac tranziția al „economia verde” - ocazie cu care își măresc cosumurile de hidrocarburi dincolo de orice imaginație...
  • 0 (16 voturi)    
    ICE (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 12:11)

    Ciprian Nedisan [anonim]

    Trenurile ICE in germania is foarte scumpe, mult peste ceea ce chiar valoreaza. As evita cu orice pret trenurile ICE, fiindca asa finantezi un sistem total neperformant.
    Din punct de vedere ale costurilor de combustibil, trenul trebuia sa fie cel mai ieftin, dar un bilet la ICE costa si de aproape 10 ori mai mult decat un bilet la autocar Flix-Bus. Daca e chiar si mult mai ieftin sa mergi singur cu masina decat cu ICE, iti dai seama ce furt de bani este. Pe langa asta Deutsche Bahn de care apartine ICE face niste pierderi uriase in fiecare an, si nu baga in infrastructura. Deci sa nu dam ICE ca exemplu pozitiv. Daca vrem trenuri rapide si la preturi bune, trebuie sa chemam chinezii. Ei au dovedit in africa si in asia (si mi se pare ca urmeaza si in america de sud) ca pot face o infrastructura foarte calitativa la preturi bune.
    Elon Musk, a carui hala Tesla din shanghai este construita de chinezi a declarat public ca ritmul de constructie la acea hala este (chiar si pentru el) "mind-blowing".
    • +3 (7 voturi)    
      chinezii? (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 18:24)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Ciprian Nedisan

      infrastructura foarte calitativa? cred ca ai citit doar presa chineza.
      Hai mai vorbim peste 10 ani despre ce inseamna "calitativ" pentru chinezi, nu vrei?
      In rest,cu comparatia ICE- autobuz- masina personala ai dreptate, numai ca orice ai face viteza de deplasare nu aceeasi si in cazul cailor ferate costul combustibilului este doar o infima parte din costurile totale.
      • -6 (8 voturi)    
        Chinezii le dau clasă nemților la infrastructură (Duminică, 20 octombrie 2019, 4:45)

        Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

        Dovadă că au reușit să inaugureze cel mai mare aeroport din lume în timp record, doar 5 ani! În timp ce lucrările la Berlin - Brandenburg stagnează de cel puțin 13 ani, cu scandaluri de corupție și incompetență, și nici măcar acum în 2019 nu se întrevede vreo dată la care poate fi inaugurat! Până și DDR-ul socialist ar fi fost în stare să construiască un aeroport nou, dacă și-ar fi propus!
        • +4 (4 voturi)    
          cand chinezii vor avea standardele nemtilor mai (Duminică, 20 octombrie 2019, 11:38)

          AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

          vorbim.
          Pana atunci sunt suficient de buni pentru tari din Asia sau Africa unde standardul e zero.
          Cat despre coruptia din Germani vs China, ha, ha, ha.
          • -2 (2 voturi)    
            Ce bine că chinezii nu au standardele low nemțești (Duminică, 20 octombrie 2019, 19:42)

            Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

            La câți km de linii de mare viteză există în China și la câți călători au, un accident precum cel de la Eschede ar fi un dezastru din toate punctele de vedere.
  • +1 (11 voturi)    
    da? mergeti cu trenul , baieti! (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 18:39)

    mike_the_hunter [utilizator]

    Domnule ,cine a scris articolul asta are un timp imens la dispozitie , se plictiseste metafizic ,daca ii place sa faca de la Londra la Berlin 9 ore cu trenul cu doua schimbari!
    Eu fac pe aceiasi ruta 1 ora cu avionul, fara nici o schimbare.
    Nu mai spun cat costa un tren rapid,bilet luat si cu 2 luni inainte!
    • +1 (7 voturi)    
      Face 1h40m, plus 2 boarding, plus 1 preluare bagaj (Duminică, 20 octombrie 2019, 0:30)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui mike_the_hunter

      Nu mai e asa fancy avionul...
      Poți face un red-eye peste noapte, eventual la cuseta și ajungi la destinație sa vizitezi orașul
      • -1 (3 voturi)    
        De ce ai da bani în plus pentru asta? (Duminică, 20 octombrie 2019, 4:48)

        Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

        Când poți să iei un Wizz Air sau Ryan Air cu 25-50 EUR (jumătate din cât ai plăti biletul de tren pe ruta respectivă).
        • 0 (0 voturi)    
          Cuseta vs 100 euro cazare pe noaptea respectiv (Luni, 21 octombrie 2019, 9:33)

          jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

          Asta era sugestia mea
  • +3 (9 voturi)    
    Bun (Sâmbătă, 19 octombrie 2019, 19:59)

    Fiiatent [utilizator]

    Dincolo de discutiile generate recunosc ca este un articol foarte, foarte bine scris. Multumim.
  • +2 (2 voturi)    
    avionul si trenul si autobuzul sunt... (Duminică, 20 octombrie 2019, 19:38)

    ..13 [utilizator]

    Alternative si este bine ca ele exista.

    daca vobim despre CFR-ul nostru putem spune ca inca este la ani lumina in spatele consoartelor lor din Europa. Poate ca ofera la zboruri cu avionul este aproape de cea a concurentei europene.

    Nu as desfiinta nici autobuzul care isi are rolul lui - opreste in mici halte unde un tren nu poate sau face un traseu inaccesibil altfel...

    Chestua asta cu planificarea inainte cu 2-1 luni in avns oare ni se potriveste??? Zau, am indoieli in aceasta privinta - in ceea ce ma priveste pe mine personal - poate altii sunt mai planificati, mai exacti,,,

    Toate bune!


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by