Finlanda și Estonia discută de ani buni pe tema construirii celui mai lung tunel feroviar din lume, unul de 100 km între Helsinki și Tallinn. Recent, consiliul municipal din Helsinki a votat însă pentru o rută diferită de cea a companiei dezvoltatoare care spune că a asigurat și finanțarea proiectului. Dacă orașele Helsinki și Tallinn vor ajunge să fie legate de un tunel feroviar, trenurile ar putea rula cu 250 km/h prin el și o călătorie ar costa 50 de euro la început. Cel mai optimist termen pentru finalizare este decembrie 2024, dar probabil că mai realist ar fi după 2030...
Compania FinEst Bay, sprijinită de Peter Vesterbacka, fost CEO al companiei care a creat jocul Angry Birds, susține o altă variantă și spune că are asigurată și finanțarea. Varianta FinEst este ca prima oprire pe sol finlandez să fie în orășelul Espoo de lângă Helinki și apoi la aeroport.
Muncipalitatea spune că este normal ca tunelul să ajungă spre centrul orașului Helsinki fiindcă acolo este cererea mare și hub-ul de transport. Pe de altă parte, FinEst spune că varianta prin Espoo este de preferat fiindcă totul poate fi mai bine integrat cu planul de expansiune a rețelei de transport din zona Helsinki.
Se părea că planul FinEst va fi cel acceptat, dar opiniile s-au schimbat în ultimele luni. Mai mult, și Estonia a exprimat îndoieli legate de proiect, de costurile acestuia și de beneficiile aduse. În cel mai bun caz tunelul va fi gata un an și jumătate mai târziu decât se estima, dar mai probabil este că vor fi mai mulți ani.
Ideea unui tunel între cele două orașe nu este nouă, iar în 1993 s-au făcut primele studii geologice. Primarii celor două capitale au reluat în mod serios discuțiile după integrarea Estoniei în UE în 2004 și proiectul a fost readus în discuție odată cu finalizarea unui studiu preliminar care susținea că o legătura fixă între cele două orașe ar putea fi construită cu costuri între 9 si 13 miliarde euro.
După studiul de fezabilitate din 2018 estimările sunt că tunelul de 103 km ar costa 15 miliarde euro, din care construcția în sine ar urma să coste 12,5 miliarde euro. Alte estimări indică însă faptul că s-ar putea ajunge la 20 miliarde euro și nu pare imposibil, mai ales că acum un deceniu unele estimări indicau doar 9 miliarde euro.
Între cele două orașe au călătorit în 2017 aproximativ 9 milioane de oameni, peste 85% dintre ei pe mare, iar estimările indică 23 milioane de călătorii în 2050, dintre care 12,5 milioane prin noul tunel feroviar. Studiile arată că PIB-urile ambelor țări vor crește datorită tunelului și este clar că va crește numărul estonienilor care vor face naveta în Helsinki. În momentul de față sunt zeci de mii de estonieni care fac naveta, dar cu trenul timpul va fi mult mai scurt decât cu ferryboat-ul și deci traseul va deveni mult mai atractiv.
Un tunel schimbă foarte multe din punct de vedere economic într-o regiune, iar asta a dovedit cât se poate de clar Eurotunelul de sub Canalul Mânecii, construit în șase ani (1988 - 1994). Tunelul are 50 km și costurile au fost de aproape 10 miliarde de lire, dublu decât se estima inițial. Acum, Londra este legată direct de Paris, Bruxelles sau Amsterdam și trenul este mai rapid decât avionul către aceste orașe, dat fiind că gările sunt mult mai aproape de centru decât aeroporturile.
Vesterbacka a fondat compania care se va ocupa de proiect, Finest Bay Development, și a obținut și finanțare, dar de la chinezi, aspect esențial care a pus multă lume pe gânduri, mai ales în guvernul estonian. Vesterbacka spune că ar vrea să fie construită cel puțin o insulă artificială în Golful Finlandei.
În iulie 2019, Finest Bay Development semna un memorandum de înțelegere cu trei companii chineze - China Railway International Group, China Railway Engineering Company și China Communications Construction Company, dar și cu fondul chinez de investiții Touchstone Capital Partners care în martie își dăduse acordul preliminar să finanțeze proiectul.
1
4
