Articol susținut de grupul Grampet

Trans - Europ - Express - Povestea super-trenurilor care au dominat vestul Europei timp de 30 de ani

de Vlad Barza     HotNews.ro
Duminică, 18 octombrie 2020, 9:30 Economie | Industrie Feroviara


Tren din reteaua Trans Europ Express
Foto: Wikimedia Commons
​Acum jumătate de secol, peste o sută de orașe europene erau legate printr-o rețea de trenuri rapide și prestigioase, cu aer condiționat, cu bucătari la bord, cu uși electrice și doar cu vagoane de clasa 1. Trenurile Trans - Europ - Express (TEE) au schimbat modul în care se călătorea pe calea ferată în Europa de Vest, iar datorită lor, trenul a putut lupta cu brio în competiția strânsă cu avioanele și cu mașinile. Mai jos puteți citi de ce TEE a fost un succes, de ce a decăzut în anii '70 și cum de se vorbește în prezent despre readucerea ideii la viață.

Trenurile rapide care au unificat Europa

La mijlocul anilor '50 economiile din marile țări vest-europene au început să-și revină după război și se investea mult în electrificarea rețelelor de căi ferate și se făcea și trecerea de la tracțiunea cu abur, la cea diesel și cea electrică.


Sursa foto: SBB

La inițiativa președintelui Căilor Ferate Olandeze, în 1957, a luat ființă rețeaua Trans-Europ-Express (TEE), ortografiate și Trans-Europe-Express, trenuri rapide, prestigioase, de lungă distanță și confortabile (doar cu clasa 1 și cu vagoane restaurant unde se gătea la standardele din restaurantele de top).

Conta apoi și faptul că nu se mai pierdea timp cu îmbarcarea la aeroport, gările fiind aproape de centrul orașului, iar condițiile din trenuri erau net peste cele din avioane. Marele minus ținea de faptul că biletele erau scumpe și deci pentru cei cu venituri mai mici nu erau la îndemână, cel puțin nu prea des.



Companiile feroviare fondatoare erau NS (Olanda), SNCB (Belgia), Deutsche Bahn (Germania), SNCF (Franța), SBB (Elveția), FS (Italia), CFL (Luxemburg) și ceva mai târziu s-a alăturat RENFE (Spania).

Toate trenurile trebuiau să poată atinge 140 km/h și să existe și compartimente pentru vameși, astfel încât controalele să poată fi făcute la bord și deci parcursul să fie mai rapid. S-a ajuns și la o schemă comună de culori, roșu-crem, pentru ca trenurile să fie ușor de recunoscut și pasagerii să se obișnuiască cu ele.

Din 1965 în rețea au fost incluse și trenuri interne, dar tot cu condiția să aibă puține opriri și să aibă în compunere doar vagoane de clasa 1.


Foto Morgenstjerne | Dreamstime.com

A fost un fel de unificare feroviară și o încercare a industriei de a se lupta (cu succes) cu avioanele care deja începeau să câștige pasageri. Trenurile expres europene aveau o imagine care se degradase enorm, materialul rulant avea nevoie de modernizări, iar controalele la granițe erau lungi. Planul era ca Trans-Europ-Express să redea trenurilor o imagine pozitivă și să atragă oamenii de afaceri care călătoreau prin Europa de Vest.

Trenurile erau rapide pentru vremea aceea: de exemplu trenul Edelweiss făcea 10 ore și 15 minute pe cei 843 km dintre Amsterdam și Zurich, iar de la Amsterdam la Paris se făceau 5 ore și jumătate pe 547 km. De la Dortmund la Paris, trenul Parsifal făcea sub 7 ore pe 615 km, iar trenul Mont Cenis făcea sub 5 ore și jumătate pe 465 km.


Foto Alexander Mitr, Dreamstime.com

Trebuie spus că la finalul anilor '50 nu existau trenuri de mare viteză stil TGV și nici foarte multe trenuri electrice. În plus, erau controale vamale între țări, astfel că timpii de parcurs pentru aceste trenuri internaționale pot fi considerați excelenți.



Din 1957 rețeaua s-a tot extins, de la 13 rute, maximul fiind atins în 1974 când existau 45 de trenuri pe zi. Trans-Europ-Express nu a ajuns dincolo de Cortina de Fier, dar a atins aproape toate țările din Europa de Nord și de Vest, extremele geografice atinse fiind Bordeaux și Barcelona în vest, Napoli în sud, Viena la est și Copenhaga, la nord.

Fiind trenuri expres premium, aveau doar vagoane de clasa 1, dar biletul era mai scump decât la un tren de clasa 1 ce nu era inclus în rețea. Unele trenuri aveau și salon de coafură într-un vagon sau birouri mobile de unde oamenii de afaceri puteau lucra. Unele trenuri aveau și vagoane panoramice, cu pereți din sticlă.


Foto Flickr

Inițial, toate erau trenuri diesel, fiindcă în câteva zone rețelele nu erau electrificate. Țările mari au lucrat însă intens la electrificarea tronsoanelor feroviare, astfel că după 1975 aproape toate trenurile TEE rulau cu locomotive electrice. Cele mai rapide atingeau peste 160 km/h pe porțiunile reabilitate, numărul de opriri era redus la minim și rutele scurte erau gândite ca orar să se adreseze oamenilor de afaceri care să poată reveni în cursul aceleiași zi în orașul de unde plecaseră dimineață pentru întâlniri sau ședințe.

În momentul de maxim aceste trenuri deserveau 130 de orașe. Trenurile aveau nume inspirate din istorie și geografie.

Iată câteva exemple
  • Rheingold: Amsterdam - Geneva, a circulat între 1965 și 1987, iar numele, ”Aurul Rinului”, vine de la o operă a lui Richard Wagner.
  • Le Capitole, în variantele ”du matin” și ”du soir”, Paris - Toulouse, integrat în rețeaua TEE în 1970. În 1967, Le Capitole a fost primul tren european care atingea 200 km/h în traseul său zilnic, obișnuit.
  • Prinz Eugen, lega nordul Germaniei, de Viena. Ruta a fost Bremen - Viena între 1971 și 1976 și Hanovra - Viena între 1976 și 1978. Numele vine de la Prințul Eugen de Savoia, unul dintre cei mai importanți comandanți militari de la început de secol 18.
  • Brabant, pe ruta Paris - Amsterdam, a circulat între 1963 și 1984. Numele vine de la Ducatul Brabantului care acum multe secole a fost parte a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană.
  • Cisalpin lega Paris de Veneția, a circulat timp de 23 de ani și numele vine de la cum era denumită pe vremea romanilor valea râului Po.
  • Catalan - Talgo era unul dintre trenurile cu cel mai lung parcurs, legând Barcelona de Geneva. A circulat între 1969 și 1982.

Iată alte exemple de nume, unele chiar poetice: Ambrosiano, Arbalete, Bacchus, Etoile du Nord, Gambrinus, Goethe, Helvetia, Jules Verne, Merkur, Moliere, L'Oiseau Bleu, Parsifal, Rembrandt sau Rubens.

Între Paris și Bruxelles existau în anii '70 patru trenuri TEE pe sens în fiecare zi.

Pe 20 septembrie 1970, publicația The New York Times avea un articol admirativ la adresa trenurilor europene, în comparație cu declinul din SUA unde numărul de trenuri inter-orășenești a scăzut de la 20.000 în 1929, la doar 370 în 1970, în timp ce Franța avea 850 de trenuri inter-orășenești, Germania de Vest avea peste 500 și Regatul Unit, peste 1.000 (în 1970).


Gara din Koln (sursa - Aleksandra Boskovic Dreamstime.com)

Publicația scria că marile țări din Europa de Vest au companii de căi ferate deținute de stat, investesc masiv în material rulant nou și plănuiesc rute de mare viteză. În acel an mai erau alții 11 până când Franța urma să lanseze prima linie de TGV, însă existau trenuri ce rulau sute de kilometri cu medii de peste 100 km/h.

Trenul Blauer Enzian avea o viteză medie de 114 km/h cu cinci opriri între Hamburg și Munchen. Numele înseamnă Gențiana Albastră, referindu-se la floarea scundă ce se regăsește pe pajiștile alpine.

Un alt exemplu era trenul Mistral care rula cu o medie de viteză de 130 km/h pe cei 860 km dintre Paris și Marsilia. New York Times explica și că trenurile aveau concurență extrem de puternică din cauza automobilelor personale și deci au trebuit să se adapteze, să fie rapide, confortabile, curate și să circule des.

New York Times nota însă că doar câteva dintre liniile principale aduc profit, în timp ce liniile scurte de navetă și o bună parte dintre rutele de marfă aduc pierderi. În SUA, multe dintre trenurile de pasageri au fost scoase din circulație fiindcă aduceau pierderi, iar pentru americani era surprinzător faptul că europenii nu întrerup masiv rutele neprofitabile.

Timpurile s-au schimbat și TEE-urile au apus


După 1974, anul de maxim, a început declinul care a dus la desființarea, 13 ani mai târziu, a trenurilor internaționale sub brand-ul TEE, după 1987 rămânând sub acest nume doar câteva trenuri interne, mai ales în Franța și Italia. De ce au dispărut TEE-urile? Sunt mai multe motive, iar unul este legat de faptul că marile companii feroviare au introdus trenuri InterCity care aveau și clasa a 2-a, nu erau atât de exclusiviste și biletele erau mai ieftine. Apoi în câteva țări mari TEE-urile au fost înlocuite de trenuri interne de mare viteză și a contat și faptul că a crescut numărul oamenilor de afaceri care alegeau avionul.

În mai 1987 a fost lansată rețeaua internațională de trenuri EuroCity, iar TEE-urile fie au fost redenumite și incluse în noua rețea, fie au fost eliminate și înlocuite cu trenuri interne cu se conectau la granițe cu cele din țările vecine. Prețurile la clasa 1 au rămas apropiate de cele de la TEE-uri, însă la clasa a 2-a biletele la EC erau cu 30-40% mai mici.



Rețeaua EuroCity avea 56 de trenuri de zi și opt trenuri de noapte, aceste trenuri ajungeau în 200 de orașe din 13 țări și o parte dintre trenuri primeau nume noi, cum ar fi ”Henry Dunant” și ”Jean Jacques Rousseau” care rulau între Paris și Geneva, ”Robert Schuman”, între Paris și Luxemburg, ”Frans Hals”, între Amsterdam și Munchen sau ”Erasmus” (între Innsbruck și Amsterdam). Din rețeaua EuroCity făceau parte și TGV-urile franceze.

În mai 1987, New York Times avea un articol despre momentul istoric feroviar, titlul fiind ”Europenii schimbă trenurile”.


Foto Jerome Cid | Dreamstime.com

Publicația nota că se încheie o eră a trenurilor europene, o perioadă de trei decenii în care Europa de Vest a fost traversată de unele dintre cele mai rapide și performante trenuri din lume.

Trans-Europa Express a fost și numele unui album muzical al trupei de avangardă Kraftwerk, celebră pentru melodii precum Autobhan sau Das Model. Formația s-a înființat la Dusseldorf, în 1970 și a revoluționat de-a lungul anilor muzica electronică. Albumul Trans-Europa Express a fost scos în 1977.

O reînviere complicată

Sunt puține trenurile internaționale din Europa de Vest care au în prezent trasee de peste 1.000 de km, iar când este vorba de trenuri de noapte, Austria, prin compania OBB, gestionează o rețea excelentă de trenuri și vrea să extindă acestă rețea și în anii următori, în colaborare cu Elveția.

Foarte recent, un operator privat suedez a anunțat că are în plan să introducă în 2021 un tren sezonier de iarnă de la Stockholm către stațiunea austriacă Zell am See (peste 1.500 km). Va fi unul dintre trenurile europene cu cel mai lung parcurs, în afară de cele rusești.



Interesant este că în septembrie, oficiali germani au anunțat că vor să readucă la viață Trans Europ Express. Printre rutele propuse se numără Amsterdam - Barcelona și Stockholm - Paris, dar România nu este în listă, cel mai apropiat oraș inclus în proiect fiind Budapesta. Primele rezultate ar trebui să se vadă din 2025, dar foarte multe obstacole stau în calea proiectului, în contextul în care multe trenuri de lung parcurs au fost eliminate în ultimii 20 de ani fiindcă nu erau rentabile.

Primele patru rute propuse pentru "Trans Europ Express 2.0" (sau TEE 2.0), sunt:
Paris - Varșovia
Berlin - Barcelona
Amsterdam - Barcelona
Roma - Amsterdam

Planul este de a fi creată o societate mixtă care să se ocupe de proiect și care să aibă dreptul de a cumpăra servicii de la diversele companii feroviare naționale, inclusiv pentru folosirea materialului rulant și a infrastructurii. Din această societate ar putea face parte SNCF, Deutsche Bahn, NS (Olanda), OBB (Austria) sau CFF (Elveția).

Trebuie spus că un astfel de proiect este fantastic de dificil din cauză că trenurile ar urma sa traverseze multe țări într-o singură călătorie și deci vorbim de taxe diferite, de operațiuni diferite legate de infrastructură și tracțiune, de reguli diferite, de standarde de calitate diverse și de sisteme diferite de rezervare.

În plus, rămâne de văzut dacă este vreo șansă ca un astfel de sistem să fie profitabil pentru operatori.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















15874 vizualizari

  • +19 (19 voturi)    
    in urma (Duminică, 18 octombrie 2020, 13:46)

    andimi [utilizator]

    ma uit la imagini din trenurile astea, si vad dotari in anii 60 pe care noi nici acum, in 2020, nu le avem!!!
    • -4 (16 voturi)    
      Buna remarca (Duminică, 18 octombrie 2020, 14:06)

      Armadilo [utilizator] i-a raspuns lui andimi

      Ce dotare vrei mah, la 140km/h sa lovesti caruta oprita pe linie, crezi ca iti mai sta mancarea in farfurie??????

      Sau la 150km/h lovesti turma de vaci sau oi, crezi ca mai dormi bine????
    • +2 (14 voturi)    
      Ce au votat romanii 30 de ani? (Duminică, 18 octombrie 2020, 14:25)

      emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui andimi

      Numai hoti, rosii, galbeni, dar hoti. E vremea sa voteze altceva.
  • -4 (16 voturi)    
    Europa inaintea imbogatirii multiculturale (Duminică, 18 octombrie 2020, 15:17)

    cenzuratul [utilizator]

    Se poate foarte usor observa in imaginile din trenul Paris-Bruxelles-Amsterdam ce saraca, anosta, searbada era Europa. A trebuit sa vina progresismul ca Europa sa-si atinga potentialul si trenul respectiv sa devina de nedistins de un tren Mumbai-New Delhi.
  • +3 (3 voturi)    
    Oare unde or fi trenuriel TEE? (Duminică, 18 octombrie 2020, 16:30)

    nick24 [utilizator]

    că noi suntem experti la second hand. Le luăm și le folosim pe
    București-Aeroport Otopeni
    București-Urziceni-Galați
    Cluj-Oradea
    București-Pitești
    Sunt mai bune, mai performante și arată mai bine ca malaxa și Desiro!
  • -5 (11 voturi)    
    Întrebare adâncă: De ce trenul? (Duminică, 18 octombrie 2020, 17:57)

    Amerlocu [utilizator]

    Totuși nu reușesc că înțeleg cum naiba de un tren care face 8 ore poate fi mai practic ca un avion care face o oră sau două.

    Studiu de caz: Am treabă la Chicago. Cu mașina fac vreo 6 ore pe autostradă. Dacă ar exista tren de mare viteză aș face vreo 4 ore. Până la gară fac 45 de minute până la aeroport fac 30 de minute. Îmi socotesc timpul să ajung la aeroport cu 30-45 de minute înainte de decolare. Sunt vreo 12 avioane dus întors pe zi între 6 AM și 11.30 PM, deci e ușor să găsesc o cursă convenabilă. Nu cred că ar putea fi atât de multe trenuri.

    Controlul de securitate durează 5 minute pentru că sunt „TSA precheck” sau dacă aș călători mai mult ca avionul ar merita să trec la „TSA known traveler” și atunci e chiar sub 5 minute. Check in-ul îl fac de acasă. Ajung la poartă în cam 10 minute și sunt în avion cu 10-15 minute înainte de încheierea îmbarcării. Ajung la Chicago. ies din avion cam în 10 minute după ce ajunge la poartă. De regulă nu am bagaj de cală, dar dacă am într-adevăr poate dura și 30 de minute să-l recuperez. Ajung la închirieri de mașini în cam 10 minute. Nu-mi pasă ce model de mașină iau, am rezervat clasa mașinii (midsize, SUV, etc.) nu modelul. Fac checkin-ul deci la un terminal automat în cam 1 minut, iau cheile și în alte 5 minute am găsit mașina în lot și sunt pe drum.

    Totul a durat 30min+45 min (zbor)+10min +10 min +6 min total o oră și 31 de minute cu avionul.

    Trenul înseamnă 45 de minute până la gară + 15 minute timp să ajung în vagon +4 ore pe drum +25 de minute să ajung la închirieri și să-mi iau mașina de acolo. Deci asta e un total de 5 ore și 25 de minute pentru acleași traseu.

    Cine naiba ar alege trenul în condițiile astea și de ce?!
    • +5 (7 voturi)    
      În Europa nu e așa, dar deloc! (Duminică, 18 octombrie 2020, 18:32)

      nick24 [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      Ți se precizeazâ să ajungi la aeroport nu cu 2 ore înainte ci cu 3 ( trei ) ore înainte, că e posibil sâ fie cozi mari la verificări de tot felul. Este unul sau 2 avioane pe direcție, dacă l-ai scăpat ăla ești, că rămài pe acolo vreo zi două.
      Până la aerport mai faci vreo oră câ e în afara orașului.
      Deci pt România, dacă în cei 30 de ani, reabilitau liniile CFR și se mergea MAI REPEDE ca în 1970, pt orașele sub 300-400 km era mai rapid cu trenul. De ex Bacâu - trenul ar fi făcut 3 ore , mult mai puțin decât cu avionul.
      Pt Europa chiar se întâmplă pt aceste distanțe interne de aprox 400km.
      De ex Roma-Napoli se face în 1 oră cu trenul! Bate orice avion.
    • +4 (6 voturi)    
      Refacere calcul (Duminică, 18 octombrie 2020, 19:14)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      Un tren rapid in zilele noastre inseamna 300 km/h, nu 100 km/h. Un zbor de 45 de minute inseamna aproximativ 500 km (top speed 850km/h, dar decolarea si aterizarea se fac la sub 300 km/h, viteza medie nu trece de 700 km/h). 500km cu un TGV inseamna sub 2 ore cu scurte opriri in 1-2 statii intermediare.

      Daca ar fi si durate comparabile de a ajunge la gara sau aeroport (de obicei gara e mai aproape decat aeroportul pentru majoritatea locuitorilor unui oras clasic european, cu gara in centru), atunci ar fi doar vreo 3 ore cu trenul, tot e dublu fata de avion dar mult mai acceptabil. Pe distante mai mici, sub 300 km, trenul deja ar fi mai avantajos pentru multi, masina ar fi un competitor serios dar trenul ofera o siguranta mai buna si in plus ai o ora in care poti sa citesti sau sa te odihnesti in loc sa conduci. Iarna, mai ales, trenul e mult mai sigur si mai fiabil decat masina. De pilda cand am avut de mers Bucuresti-Iasi in delegatie iarna am preferat trenul normal (Intercity) decat masina.
      • -5 (7 voturi)    
        Grea aritmetica (Duminică, 18 octombrie 2020, 23:01)

        Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        Avionul zboară în linie dreaptă și distața în discuție e de 675 km. Autostrada sau calea ferată trebuie să treacă peste diverse forme de relief și să treacă obligatoriu cel puțin prin Woisconsin Dells și Madison deci ajunge la vreo 800 de km.

        Cel mai rapid tren de mare viteză din lume a scos în 2007 sau 2008 în Franța o meide de 279 km/h pe o rută comercială. Șmecheria e că nu oprit nicăieri. Chinezii au doborât recordul prin 2013 scoțând 286 km/h în condiții speciale tot fără a opri în stațiile de pe parcurs. Am fost în ultimul deceniu cu trenuri de mare viteză în Franța, Germania și China. NICIUNUL nu a atins o medie de 200 km/h consierând opririle de pe parcurs. Așa că viteza medie de 300 de km/h e fantasmagorică. Corect ar fi să luăm în calcul o viteză medie a trenului pe distanțe lunci și cu opriri pe la 180 km/h. Eu am considerat 200 km/h și tot nu poate concura avionul.
        • +2 (6 voturi)    
          Norocul tau..... (Luni, 19 octombrie 2020, 3:26)

          Cadillac [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

          ....ca s-a inventat Google-ul. ("enciclopedia" analfabetilor)

          Altfel, erai si azi in clasa a II-a....
        • +1 (1 vot)    
          sigurrr (Marţi, 20 octombrie 2020, 17:52)

          andimi [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

          ai fost sigurrr tu cu trenul de mare viteza in China! Eu chiar am fost si a scos aproape 300 pe Beijing-Shanghai!
    • +4 (8 voturi)    
      pentru ca nu calculezi corect (Duminică, 18 octombrie 2020, 19:51)

      Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      -de regula aeroporturile sunt in afara oraselor, in zone unde se creeaza de multe ori si blocaje in trafic, asa ca sa ajungi in mai putin de 30 minute la ele, e valabil doar noaptea tarziu sau in zile libere. La gara, faci 45 minute, doar daca stai cam in afara orasului sau in periferie (desi si aici, daca orasul e traversat de trenuri gen S si U-bahn , ca in DE, si/sau metrou, nu faci 45 minute!!). Faci 45 in trafic, ca vrei sa stai musai in masina;
      - la aeroport- nu ai cum sa treci asa de repede de controale, daca e aeroport cu trafic mare, peste tot sunt cozi, e valabil sa treci in cateva minute cand e liber, altfel...la tren nu se fac atatea controale (decat la TGV, te trece totusi printr-un scanner), dar daca ai de ex si bagaj mare, la tren nu stai ca la aeroport sa faci drop-on, etc, deci oricum , in gara stai mult mai putin decat in aeroport. Nu are cum sa iti ia 15 min pana la tren, mai ales ca si la tren poti face checkin online, etc.
      - de ce la gara faci 25 min pana la inchirieri masina si in aerop 15? si in gari sunt firmele de rent-a-car!
      -pune si preluarea bagajului in aeroport, plus ca avionul nu se opreste instant la terminal, ruleaza pe pista si/sau vin autobuze sa preia pasagerii, apoi prin aeroport uneori mergi si 15-20 minute pana la preluat bagajele. Daca la aerop mai trreci si printr-un filtru/pasapoarte...
      Deci, calculeaza mai realist, la avion pierzi min o ora in plus la dus in trafic+aeroport si la fel la retur. La tren e mai simplu.
      Sigur, asta e valabil in Europa, unde sunt mult mai bine conectate garile si transportul public nu e vazut "ca pt saraki", cum e in US (observ ca e musai sa iei masina, etc), adica in US musai sa ai masina la indemana, ceea ce in UE nu e chiar asa necesar, sunt multe orase unde transportul public e f dezvoltat, eficient, curat.
      Probabil de aia ti se pare ciudat cu trenul...daca US ar investi in transportul public ca in UE ai gandi altfel...si nu doar UE, si Japonia, China, Coreea de Sud, etc, procedeaza la fel..
      • -1 (7 voturi)    
        Tocmai că eu calculez corect 1/2 (Duminică, 18 octombrie 2020, 23:31)

        Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

        Eu calculez corect exact timpii pe care i-am scos de-a lungul timpului. Am avut la un moment dat un proiect comun cu spitalul universitar din Chicago și am făcut ruta de care îți spun de câeva zeci de ori în doi ani, vara și iarna. Plecam dimineața de la noi la Chicago si mă întorceam acasă pe la 6-8 PM dupăamiaza.

        1. Tu nu înțelegi că în America lumea nu stă la bloc ca-n România sau Germania. Majoritatea locuim în suburbii cu mult spațiu verde și case cu curți largi. De aia ajungi ca o zonă metropolitană de 2 milioane de suflete (cât Bucureștiul) să se întindă pe peste 120 km. Zona metropolitană Chicago are cam 250 km lungime și vreo 100 km lățime În condițiile astea transportul comun e extrem de limitat. Ai nvoie de mașină. Eu locuiesc la cam 40 de km de aeroport și 60 de km de gară. Am autostradă directă la aeroport, însă la gară ultimii km îi fac pe străduțe aglomerate. De aia am pus 45 min.

        2. Tocmai că dacă ești înscris într-unul din programele „TSA Precheck” sau „TSA Known Traveler” controalele la eroport nu durează mai mult de 5 minute. Asta înseamnă că plătești o taxă și accepți să fii verificat periodic de serviciile secrete așa cum sunt verificați membrii echipajelor avioanelor și treci practic prin controalele lor de securitate foarte rapide. E o chestie foarte convenabilă la care apelează foarte multă lume ce circulă des cu avionul în America.

        3. În aeroport sunt ăștia de la închirieri în terminal. La Chicago în gară nu există închirieri de mașini din cauză că e în buricul târgului. Trebuie să mergi vreo 10-15 minute cu metroul sau autobuzul până la prima chestie de închirieri. Situație e similară la Frankfurt, Paris/Austelitz, Londra și Roma.
      • -2 (8 voturi)    
        Tocmai că eu calculez corect 2/2 (Duminică, 18 octombrie 2020, 23:32)

        Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

        4. Chiar și dacă am bagaj la cală drumul cu avionul se lungește la 2 ore fașă de 5.5 ore trenul de mare viteză. În America avionul oprește mereu la burduful terminalului. N-am mers niciodată cu autobuzul de pe pistă așa cum se întâmplă la București sau Cluj. Oricunde aș zbura în SUA nu trec pe la controlul, pașapoasrtelor :) Ăla dacă există îl ai oricum și la trenuri.

        5. Vezi punctul 1. Ca să ai transport comun de tip european în America ar însemna să muți o bună parte din populația țării din casele confrotabile și mari în suburbii în apartamente sordide de bloc. Mă îndoiesc că cineva e cu adevărat interesat de o asemenea degradare a standardului de viață.
        • 0 (4 voturi)    
          degradare?! ha ha ha (Luni, 19 octombrie 2020, 11:12)

          Roman_Cetatean [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

          nu stiu cum poti gandi ca in UE, in special in vest si nord, chiar daca stau la bloc sau shared-houses inseamna "degradare a standardului de viata", eu zic ca sa mai studiezi problema, ca in US in afara de milionari, toata lumea, e stresata si nervoasa (de aia e printre primele din lume la crime , omucideri, tot felul de ucigasi in serie, trasul cu arma in multime la intamplare samd) si de aia inclusiv dpdv al sist penitenciar e prima din lume, nu au mai avut loc in cele publice si au multe penitenciare private.
          Pe cand cele mai fericite tari/popoare se afla....aaaa...in UE. Danezii, olandezii, suedezii, etc....sunt in UE. Asa, "la bloc".
          Ma scuzi, fericirea nu inseamna sa ai viloi si masini scumpe si sa stai cu frica nonstop ca te calca hotii sau criminalii...din ce am vazut, acolo milionarii se cam baricadeaza in zone speciale, ceilalti, D-zeu cu mila.
          • +1 (1 vot)    
            Exact. Degradare! (Luni, 19 octombrie 2020, 17:25)

            Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Roman_Cetatean

            Acum înțeleg că după ce te-a luat partidul biruitor de la bordeiul din chirpici și te-a plasat la aprtatmentul sordid de bloc, unde curge apa prin țeavă din perete ;) nu-ți poți imagina nimic mai mult.

            Pentru oamenii civilizați existența decentă înseamnă o casă cu mult spațiu verde în jur, fără garduri, cu piscine, cu mile de alei pentru biciclete și alergat,

            Eu în America nu trebuie să închid nimic, nici mașina nici casa, am afară tot timpul biciclete, tractorul de tuns iarba, robotul de curățat piscina, șezlonguri, barca cu motor pe remorcă etc. N-a dispărut niciodata nimic. Tu poți să lași afară orice obiect de valoare nelegat și nesecurizat oriunde în Europa?! Păi vezi?

            În ce-i privewște pe fericții scandinavi, peste 50% din persoanele de origine scandinavă trăiesc azi în SUA și Canada. E o rată mai mare ca a oricărui alt grup etnic sau rasial. Și nu prea dau semne că ar vrea să se întoarcă acasă, Cât despre „plăcerea” de a locui la comun, de la ei am auzit expresia „cuști de iepuri” ce desemnează apartamentele la bloc.
    • +1 (5 voturi)    
      Oare CUM s-a descurcat omenirea.... (Luni, 19 octombrie 2020, 3:22)

      Cadillac [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      ....pan-acum, cand s-a nascut "Filozoful de la Fabrica de dude Ciorogarla si care are treaba la Chicago" ???
    • +2 (4 voturi)    
      motive (Luni, 19 octombrie 2020, 11:07)

      Flat [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      pentru că e mai comod, în europa gara este în centrul orașului, aeroportul în afara lui

      unora le e frică de zbor

      pe fereastra trenului mai vezi lucruri interesante. în tren te mai poți destinde, plimba pe culoar, lua masa la vagonul restaurant, ai semnal internet și wi-fi eventual, poți lucra online.

      nu te supui controalelor, nu stai să te descalți dezbraci scoți cureaua. nu stai la cozi la passport check. nu stai la bandă să aștepți bagajul

      trenurile respectă mai strict orarul, avioanele adesea întârzie decolarea și uneori nu pot ateriza la destinație din cauza condițiilor meteo.

      nu în ultimul rând, aura romantică și feeling-ul, unora le plac călătoriile

      sunt multe avantaje la un tren, mai ales unul rapid. TEE era SF pentru acei ani, oricine și-ar fi dorit să îl folosească
      • +1 (1 vot)    
        Și contramotive :) (Luni, 19 octombrie 2020, 18:03)

        Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Flat

        Până la un punct motivele tale sunt valabile. Sunt însă și situații de-a dreptul absurde.

        Am dar mai jos exemplul călătorului de la Lisabona la Roma. Sunt vreo 5 curse de avion pe zi. În general se fac sub 3 ore. Deci sunt în mod cert câteva sute de persoane ce fac traseul ăsta zilnic. Dacă ar fi să ia trenul, ar face 43 de ore. Are vreo-un sens?! Nu i-o fi ieșind omului peisajul pe nas? :) Mai ales dacă are trebaă e mai mare dragul să piardă 4 zile pe tren, dus/întors față de 6 ore pe avion...

        Așa ca să ne amuzăm am citit o dispută foarte similară din anii 60 despre traversarea Atlanticului cu avionul sau cu vaporul. Suporterii pacheboturilor erau la fel de pasionați ca și cei a trenurilor de azi. ideea e că nu mai există pacheboturi ce traversează Atlanticul de vreo 50 de ani. :) Asta nu înseamnă că au dispărut navele de pasageri, ci doar că sunt folosite acolo unde are sens.
    • +1 (3 voturi)    
      ... (Luni, 19 octombrie 2020, 16:15)

      Sarmis [utilizator] i-a raspuns lui Amerlocu

      Cu trenul poate fi practic daca locuiesti intr- tara civilizata.

      De exemplu din vestul Germaniei este foarte usor de ajuns la Paris cu TGV-ul (si da, poti vedea 300 - 350 KM/h pe panoul de afisaj). Dar nu toate orasele din vestul Germaniei au aeroport, sau au pentru curse low cost. Decat sa te duci la Frankfurt sa iei avionul, e mai practic trenul in acest caz.

      Similar este Eurostarul. Din Bruxelles pana la Londra se poate parcurge distanta intr-un timp decent.
      • +1 (1 vot)    
        Așa o fi dacă zici tu :) (Luni, 19 octombrie 2020, 17:50)

        Amerlocu [utilizator] i-a raspuns lui Sarmis

        Aritmetica e însă de altă părere :)

        M-am uitat de curiozitate pentru trenuri între Frankfurt și Paris.

        https://www.thetrainline.com/en-us/train-times/frankfurt-main-to-paris

        Rezultă că 477 km se fac în aproape 4 ore. Asta înseamnă o medie de 120 km/oră și nicidecum 300 km/oră.

        E o distanță scurtă pe care desigur că merită luat trenul.

        Pentru cultura ta generală, recordul european de viteză medie pentru un tren comercial a fost stabiită în Franța în 2007 între Gare de Champagne-Ardenne și Gare de Lorraine. E de 279.4 km/h fără opriri în stații intermediare.

        Însă atunci când vine vorba de distanțe mari trenul cu o viteză medie de sunb 200 km/h nu poate concura avionul la 800 km/h-900 km/h.

        Asta e situația. Fiecare are sens în zona sa de rentabilitate. Are sens să mergi cu trenul de la Frankfurt la Paris sau de la Paris la Londra, dar trebuie să fi căzut în cap să alegi trenul în locul avionului dacă mergi de la Madrid la Varșovia (32 de ore pe tren) sau de la Lisabona la Roma (43 de ore pe tren).
  • +5 (5 voturi)    
    Cand am citit titlu (Duminică, 18 octombrie 2020, 20:28)

    Orizont [utilizator]

    Asta mi-a venit in cap, melodia lu Kraftwerk:
    Trans-Europe-Express
  • +4 (8 voturi)    
    Fain (Duminică, 18 octombrie 2020, 22:16)

    Ion Alexandru [utilizator]

    Cele mai interesante articole de pe HN, acestea cu trenurile. Ati putea aborda si alte domenii, in acelasi stil documentar.
    • -8 (8 voturi)    
      Ca de exemplu..... (Luni, 19 octombrie 2020, 3:30)

      Cadillac [utilizator] i-a raspuns lui Ion Alexandru

      "Influenta razelor de Luna in al doilea patrar, asupra hipertensiunii arteriale la purceii de lapte"


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by