Articol susținut de grupul Grampet

Portugalia și trenurile ei - Cum vor lusitanii să-și relanseze căile ferate

de Vlad Barza     HotNews.ro
Sâmbătă, 14 noiembrie 2020, 8:19 Economie | Industrie Feroviara


Gara Sao Bento din Porto
Foto: Aleksandar Pavlovic, Dreamstime.com
Portugalia are și câteva trenuri ce ating 220 km/h, dar vârsta medie a parcului de material rulant este de 40 de ani și problemele s-au acutizat în ultimii ani, ducând la suspendări de trenuri. Totuși, lusitanii au făcut și ceva investiții, iar vitezele medii sunt decente pe liniile principale. Țara și-a propus mai mult, dorind să relanseze căile ferate printr-un mare plan de 10 miliarde euro care include și construirea unei linii de mare viteză între cele mai mari orașe ale țării.

Cum merg trenurile portugheze

Prima cale ferată din Portugalia a fost deschisă în 1856 între Lisabona și Carregado și avea ecartament larg, de 1.664 mm.

Magistrala principală, ”Linha do Norte”, cu cei 336 km dintre Lisabona și Porto, a fost gata în 1877. Linha do Sul, de la Lisabona la Tunes (în Algarve) a fost deschisă pe secțiuni începând cu anul 1861.


Tren Alfa Pendular (foto Wikimedia Commons)

Portugalia are o rețea feroviară extinsă, chiar dacă nu are trenuri atât de rapide precum Franța sau Spania și, față de țara vecină, trenurile nu sunt atât de moderne. Sunt patru tipuri de trenuri, Alfa Pendular fiind cele mai rapide, cu viteze maxime de 220 km/h. Alfa Pendular au intrat în exploatare în 1999 și au la bază un model de tren Pendolino ETR 480 italian. Viteza maximă din teste a fost de 245 km/h în zona Espinho, în 1998, iar Alfa Pendular ajung în orașe mari precum Lisabona, Porto, Guimaraes, Coimbra și Faro.

Trenurile sunt alcătuite din componente de la Fiat și au fost asamblate la uzina portugheză Adtranz Amadora. În iulie 2020 un tren Alfa Pendular a lovit un utilaj de întreținere și doi oameni au murit.

Foto Siempreverde22 , Dreamstime.com

Trenurile rapide și expres portugheze se numesc Intercidade (IC), dar există și trenuri mai lente, inter-regionale și regio.

Cel mai rapid tronson este între gara Lisboa (Lisabona) Oriente și orașul Coimbra, 211 km, parcurși în 96 de minute fără oprire de trenurile Alfa Pendular.

Pe cei 337 km dintre Lisabona și Porto cele mai rapide trenuri Alfa Pendular fac 2 ore și 50 de minute cu 4 opriri și 3 ore și 15 minute cu 10 opriri. De la Lisabona la Faro, în sudul extrem, sunt 302 km, iar cele mai rapide trenuri fac 3 ore, iar de la Porto către orașul spaniol Vigo sunt 177 km, iar trenurile fac 2 ore și 20 de minute. Sunt două trenuri pe zi de la Porto la Vigo, dar legătura feroviară a fost desființată timp de un an, din 2012 în 2013 și a fost reluată datorită comunității Minho din Portugalia. În 1965, trenurile dintre cele două orașe făceau 5-6 ore, iar acum zece ani făceau peste 3 ore.



Mai există un tren pe zi între orașul spaniol Badajoz și localitatea portugheză Entrocamento (aproape trei ore).

De la Lisabona până la Villar Formoso, la granița cu Spania, cei 436 km sunt parcurși în 5-6 ore și trenurile continua spre Madrid, dar au fost suspendate din cauza pandemiei.


Foto Viktor Bondar, Dreamstime.com

Cea mai frumoasă călătorie feroviară din Portugalia este între Porto și Pinhao, pe 70 km dintre cei 127 km trenul rulând chiar pe lângă râul Duoro. Tronsonul este pe linia Porto - Pocinho (175 km).

În Portugalia ajung două trenuri internaționale de lungă distanță. Unul este Sud Expresso, de la Hendaye (localitate de graniță din Franța) până la Lisabona și altul, Trainhotel Lusitania, rulează între Madrid și Lisabona (10 ore). Ambele au fost suspendate în acest an, din cauza crizei Covid.

Puține trenuri internaționale, dar puține și în intern

În anii '90 exista și un tren direct Paris - Lisabona, via Bordeaux, iar cei 1.900 km erau parcurși în 25-27 de ore. Portugalia, dată fiind poziția ei geografică în sud-vestul extrem al Europei și dat fiind că are o singură țară vecină, Spania, nu a avut niciodată prea multe trenuri internaționale directe.


Gara Oriente din Lisabona (foto Alessandro Cristiano, Dreamstime.com)

Lisabona și Porto au rețele de tip S-Bahn. Capitala are trenuri locale către Sintra, Cascais, Setúbal și către valea râului Tejo, în timp ce de la Porto sunt trenuri orășenești către Braga, Guimarães și Aveiro. De exemplu, de la Lisabona la Cascais sunt trenuri din jumătate în jumătate de oră, iar către Sintra sunt și la 10 minute la orele de vârf.

Comboios de Portugal (CP) este numele companiei feroviare naționale, iar flota de material rulant are în medie 40 de ani vechime și în 2018, spre exemplu, mai multe trenuri au fost anulate din lipsă de vagoane și locomotive. Pe unele rute lungi au fost puse vagoane mai puțin spațioase ce s-ar fi potrivit pentru distanțe scurte, decizia fiind luată tot din cauza materialului rulant.


Foto Odecam650, Dreamstime.com

În acest an portughezii au cumpărat însă vagoane mai vechi de la compania spaniolă RENFE și urmează să facă modernizări, RENFE renunțând la clasica variantă locomotivă + vagoane pe multe dintre rutele unde are trenuri electrice de mare viteză.

La final de octombrie, Comboios de Portugal a anunțat că a semnat un contract cu Stadler pentru a cumpăra 22 de trenuri regionale, contractul fiind de 158 milioane euro. Trenurile pot fi folosite și pe linii neelectrificate.

În această perioadă și în Portugalia, precum în mai toate țările europene, numărul de călători cu trenul este foarte scăzut dacă îl comparăm cu perioada dinaintea pandemiei. În plus, Portugalia a re-impus starea de urgență, a instalat carantină de noapte și a pus și o serie de restricții de circulație și în week-end, pentru a limita la maxim interacțiunea socială.

Înainte de pandemie, Portugalia era printre cele mai apreciate destinații turistice din Europa datorită străduțelor din Lisabona, plajelor din Algarve, peisajelor romantice de la Porto sau palatului Sintra.

Un plan de multe miliarde

Portugalia a modernizat mai multe tronsoane de cale ferată în ultimii 25 de ani, inclusiv linia principală dintre Lisabona și Porto, 336 km. În 1998 au început lucrările, 160 de treceri la nivel au fost eliminate, viteza maximă a fost ridicată de la 160 km/h la 180 km/h în 2001 și la 220 km/h în 2004, pe mici secțiuni. Lucrările au început în 1998 și au fost terminate în 2004, timpii de parcurs scăzând cu aproape o oră.

Însă în 1999 autoritățile promiteau că se va construi o linie de mare viteză între Lisabona și Porto și că trenurile vor ajunge să ruleze cu 300 km/h ca în Spania, astfel că drumul ar fi putut dura doar 75 de minute.

Au fost mai multe cauze ce au dus la nerealizarea liniei de mare viteză: indecizia politică, costurile prea mari, dar și eșuarea proiectului Ota, un aeroport ce ar fi trebuit să fie construit la 50 km nord de Lisabona. Trenurile de mare viteză ar fi trebuit să oprească la Ota, dar aeroportul nu a mai fost construit, renunțându-se definitiv la proiect în 2008. Portugalia nu a avut puterea financiară a Spaniei care în 30 de ani a dezvoltat cu costuri mari o rețea de 3.000 de km de linii de mare viteză.



Portugalia are planuri mari de relansare a rețelei de cale ferată și a anunțat intenția de a investi 48 de miliarde de euro în proiecte de infrastructură în următorii 10 ani, iar pentru căile ferate bugetul este de 10 miliarde euro.

Cel mai mare proiect feroviar este, evident, linia de mare viteză Porto - Lisabona, cu costuri estimate de 4,5 miliarde euro și termen de finalizare 2030. Alte programe de electrificare și modernizare vor avea nevoie de 740 milioane euro, investițiile în liniile metropolitane vor totaliza 290 milioane euro, iar cele în sisteme de semnalizare, circa 270 milioane euro. Se dorește și modernizarea unor linii convenționale, precum Porto - Vigo (900 milioane euro) sau Beja - Faro. Aproape 700 milioane euro ar trebui redirecționați către cumpărarea de trenuri noi de lungă distanță.

În total sunt 16 proiecte feroviare și, chiar dacă nu vor fi toate realizate, este de așteptat ca măcar o parte dintre ele să se concretizeze.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















8594 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    Circulatia pe sectiuni cu linii duble (Sâmbătă, 14 noiembrie 2020, 14:34)

    Cote [utilizator]

    Am observat ca mergand spre Vest, incepand cu Ungaria, pe sectiunile cu 2 cai sensul de mers este pe calea din stanga, si nu pe calea din dreapta, asa cum este la ei in traficul rutier.

    La fel si in Portugalia.

    Poate cineva de la GRANPET sa raspunda intrebarii mele, pentru ca eu consider aceste articole interesante.
    • +4 (4 voturi)    
      Englezii au fost cei care au (Duminică, 15 noiembrie 2020, 8:40)

      nick24 [utilizator] i-a raspuns lui Cote

      început contrucția de câi ferate în lume! Apoi a fost
      greu să le modifici semnalizarile, macazurile, etc.
      Napoleon a schimbat în circulație pe dreapta, dar englezii au rezistat:
      https://voom.ro/stanga-dreapta-cine-conduce-pe-partea-gresita-a-drumului/
      • +3 (3 voturi)    
        exista chiar o poveste de WW2 (Duminică, 15 noiembrie 2020, 21:24)

        Adrian_1234 [utilizator] i-a raspuns lui nick24

        niste englezi au fost parasutati in franta sa strice o linie si sa deraieze trenul. Gandindu-se ca in franta astia merg pe dreapta au minat sina din dreapta cand supriza trenul a trecut pe stanga ...
  • +8 (8 voturi)    
    Hm (Sâmbătă, 14 noiembrie 2020, 14:53)

    soringusar [utilizator]

    Prin 1987 am circulat la noi in tara cu tren personal , avand vagoane produse in 1938/1939. Aveau stantate date de fabricatie pe rama de lemn a geamurilor.
    Interesanta experienta.
    Portugalia era tara europeana cu cel mai mic nivel de trai pana la intrarea in EU a RO + BG.
    Am crezut ca nu va dura mult si ii vom depasi pe lusitani.
    Daca la venituri sunetm totusi intre ultimii 5 din UE , la autostrazi si cai ferate suntem chiar ultimii.
    Daca nu reusim sa renuntam la hotia si mistocareala balcanica , nu vom iesi niciodata din coada listei.
    • +7 (7 voturi)    
      Sigur ca da! (Sâmbătă, 14 noiembrie 2020, 19:49)

      Jegul Cristian Ioan [utilizator] i-a raspuns lui soringusar

      Nu ma refer la portugheji (de ce li se zice lusitani??) ci la vagoanele "retro": pe liniile principale existau vagoane "moderne", lungi, fabricate dupa 1970.
      Dar cand faceam naveta la Curtea de Arges, in 1981-85, da, am circulat cu vagoane din acelea mici, datind de dinainte de razboi!
      Iarna era cel mai nostim: incazirea cu aburi avea inertie mare, dura cam jumatate de ora sa se incalzeasca.
      Deci pe traseul scurt Curtea de Arges - Pitesti, porneam pe frig, abia se face cald inauntru, si pasgerii coborau la destinatie, iar vagoanele erau decuplate si se raceau, asteptand cursa retur ...
      Evident ca in acea perioada, francezii aveau deja TGV.
      • +2 (2 voturi)    
        Cel mai vechi vagon CFR (Duminică, 15 noiembrie 2020, 19:32)

        andreia67 [utilizator] i-a raspuns lui Jegul Cristian Ioan

        cu care am circulat data din 1936 iar eu am circulat cu el in 1991 pe ruta Piatra Olt-Caracal, trenul respectiv circuland in continuare pana la Corabia. Era un vagon de cls.1 + cls. 2 construit de Astra si modernizat la "Grivita Rosie". Al doilea cel mai vechi a fost un vagon "lung" compartimentat de cls. 2 construit in 1966 (s-au produs din 1964 nu din 1970) cu care am circulat in toamna lui 2004 cu un accelerat de noapte Cluj-Bucuresti si care arata identic cu cele cu care mergeam la Mangalia, Sinaia/Predeal sau Calimanesti in copilarie (1970-1975). Iar Portugalia are dezavantajul ecartamentului larg care este identic doar in Spania pe liniile conventionale, noi macar avem avantajul ecartamentului standard asa ca avem material rulant german sau francez la mana a doua.
        • +4 (4 voturi)    
          Corect! (Duminică, 15 noiembrie 2020, 20:10)

          Jegul Cristian Ioan [utilizator] i-a raspuns lui andreia67

          1. da,imi aduc aminte si de vagonul interbelic "cls.1 + cls. 2", dar erau evident mai rare - destinate din start liniilor secundre, unde nu era nevoie nici macar de un vagin intreg pt clasa intai!
          2. "s-au produs din 1964 nu din 1970" - foatre posibil, dar, ca si Dacia 1100, initial erau doar in numar mic. Asa ca si in 64,si in 66, si in 68 calatoream tot in vagoane interbelice - imi aduc aminte si de un vagin de dormit ce avea in compartiment o minuscula ghiuveta!
          3. "macar avem avantajul ecartamentului standard asa ca avem material rulant german sau francez la mana a doua. "
          Foarte corect!
          Daca noi reparam infrastuctura, putem beneficia de secondandui clar mai bune decat ce avem in prezent!
          Numai sa existe vointa politica - in cei 30 de ani de la revolutie, nu prea s-a vazut!
  • +8 (8 voturi)    
    Portugalia după ce a intrat în UE (Duminică, 15 noiembrie 2020, 8:57)

    nick24 [utilizator]

    chiar a făcut un salt formidabil.
    Noi ne-am gàndit numai cum să furăm banii de la UE. Vezi reabilitarea CFR București-Constanța și București-Predeal, după care viteza a ajuns ca în 1980.
    Poate cineva să facă o expertiză cu cauza reabilitării fără câștig de viteză?

    La ei: “ viteza maximă a fost ridicată de la 160 km/h la 180 km/h în 2001 și la 220 km/h în 2004, pe mici secțiuni. Lucrările au început în 1998 și au fost terminate în 2004, timpii de parcurs scăzând cu aproape o oră.”

    La noi acum după reabilitarea liniei București-Ploiești se face mai mult decât în 1980.

    La noi trebuia făcută reabilitare ADEVĂRATĂ pt 220 km/h, pt Constanța-Curtici, București-Suceava/Iași, București-Craiova-Timișoara, București-Cluj-Oradea/Baia Mare
  • 0 (0 voturi)    
    trenurile din Portugalia (Joi, 19 noiembrie 2020, 10:31)

    @Dem [utilizator]

    sunt peste medie la confort, viteza si au frecventa f. buna. Am mers Porto-Guimaraes si Lisabona-Sintra care e ca o extensie a metroului. Pe continent nici nu merita sa inchiriezi masina. Doar daca vrei sa faci coasta sau sa te abati prin Spania
    Apropo gara din Porto cu acele azulejos este o capodopera. trebuie sa vii mai devreme in gara altfel pierzi trenul admirandu-le
    In Romania putem avea ca la ei cam in 20 de ani


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by