În draftul programului de guvernare PSD - PNL textul este aproape identic pentru segmentul feroviar cu programul de guvernare prezentat în decembrie 2020 de fosta coaliție PNL - USR. Sunt multe fraze pompoase care vorbesc despre investiții în toată rețeaua, despre cumpărarea de trenuri noi sau despre conexiuni feroviare la cele mai mari aeroporturi din țară. Din păcate, domeniul feroviar este printre cele care au decăzut cel mai mult în 30 de ani, deși programe cu formulări optimiste au existat mereu.
Una dintre puținele diferențe ține de un număr: ”creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 1.001 km din rețeaua feroviară”, se spunea în programul fostei coaliții, în timp ce în programul de acum noul număr este 2.163 km/.
Câteva promisiuni
- Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară
- Creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare
- Cumpărarea de zeci de trenuri noi
- Investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;
- Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta).
- Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța)
- Digitalizare pe scară largă la CFR Călători
- reorganizare la CFR Marfă
Ce prevede capitolul TRANSPORT FEROVIAR
Direcțiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt și mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:
I. Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă
II. Integrarea în spațiul feroviar unic european
Pe termen scurt și mediu, cele mai relevante direcții generale de acțiune sunt:
a) Creșterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea accesibilității regiunilor și persoanelor, prin reabilitarea și modernizarea rețelei feroviare la standarde europene;
b) Creșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
c) Pregătirea documentațiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiții;
d) Asigurarea unui nivel ridicat a siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricțiilor de viteză, în vederea creșterii vitezei de circulație;
e) Creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;
f) Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreținere, alături de soluții specifice de siguranță și securitate, inclusiv prin intermediul trenurilor de lucru;
g) Îmbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilității regionale și urbane în nodurile feroviare principale din România;
h) Investiții pe toată rețeaua feroviară, nu doar pe marile coridoare;
i) Creșterea competitivității transportului de călători și marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes național pentru transportul feroviar de călători și mărfuri;
j) Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor.
k) Îmbunătățirea conectării la rețeaua internațională de cale ferată rapidă prin noi proiecte (de exemplu București – Cluj Napoca – Budapesta).
În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiții în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:
I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de
acorduri de parteneriate cu administrațiile publice locale în marile centre urbane din țară, de exemplu: București, Cluj, Constanța, Brașov, Timișoara, Iași, Oradea, Sibiu;
I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului București, prin modernizarea Inelului Feroviar București, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord și a stației de cale ferată București Nord), conexiunea cu modurile de transport urban și periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;
I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj -Napoca și Constanța);
I.4. Îmbunătățirea conectivității feroviare la nivel regional prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare între municipiile reședință de județ din cadrul regiunii;
I.5. Îmbunătățirea gradului de mecanizare a activităților de întreținere a infrastructurii, creșterea productivității și a capacității de intervenție în situații deosebite prin achiziționarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare.
I.6. Creșterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice și a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare și susținerea investițiilor orientate spre:
• reducerea restricțiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;
• creșterea vitezelor tehnice și comerciale prin implementarea programelor QuickWins pe 2.163 km din rețeaua feroviară - (ex. București-Craiova, Apahida-Satu Mare, Mărășești-Iași, Filiași-Simeria);
• creșterea gradului de electrificare a rețelei feroviare;
• demararea unui proiect complex de reabilitare a infrastructurii de cale ferată, cu finanțare multianuală și obiective precise de etapă;
• reducerea deranjamentelor la instalațiile feroviare;
• executarea de către C.F.R. S.A. cu mijloace proprii a activităților de reparații capitale a infrastructurii feroviare;
• continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.
I.7. Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creșterea mobilității și accesibilității la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele rețelei TEN-T și prin extinderea rețelei de fibră optică.
I.8. Dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar bazate pe hidrogen prin proiecte pilot.
CFR Marfă
Se vor implementa modalitățile pentru a obține redresarea financiară, prin continuarea activității operaționale a societății și fără a afecta poziția acesteia pe piață și relația cu partenerii comerciali.
Datorită caracterului strategic, se impune demararea unui proces amplu de restructurare prin care sa se asigure continuității activității CFR Marfa si a transporturilor de transport marfa strategice.
CFR Călători
Principalele direcții de acțiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:
• Creșterea capacității de transport. Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și confort.
• Digitalizare și noi concepte. Pentru modernizarea procesului de verificare, validare și emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul pentru achiziționarea de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, reenunțându-se astfel la clasicul chitanțier și pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât și în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.
• Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară
Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor și implementarea contractelor pentru Achiziția de material rulant - 40 Rame Electrice Regio (RE – R) și Achiziția de material rulant - 20 Rame Electrice Interregio (RE – IR), proceduri aflate în diverse stadii.
Potrivit reformelor asumate prin PNRR, pentru implementarea in termen a acestora, vom analiza modalitatea și structura instituționala capabilă pentru realizarea acestui deziderat.
0
1
