Comisia Europeană menționează necesitatea construirii unei ”legături feroviare de mare viteză” București - Budapesta până în 2040

de Vlad Barza     HotNews.ro
Miercuri, 15 decembrie 2021, 13:34 Economie | Industrie Feroviara


Tren din Ungaria
Foto: MAV Start
În cadrul unui document gândit să îmbunătățească legăturile feroviare europene, Comisia Europeană menționează și necesitatea ca până în 2040 să fie gata o legătură feroviară ”de mare viteză” între București și Budapesta. Între cele două capitale sunt 850 km și trenurile fac 15 ore, iar despre o legătură de viteză s-a vorbit de mai multe ori în ultimii 15 ani și este foarte departe momentul în care călătoria va dura 7-8 ore. Cel puțin pentru următoarele 3-4 decenii nu pare posibilă construcția în România a unor linii care să permită viteze de peste 250 km/h.

Într-un document amplu cu un set lung de propuneri, Comisia Europeană spune că pe toate coridoarele TEN-T trenurile de pasageri ar trebui ca până în 2040 să poată circula cu 160 km/h sau mai mult, creând în acest mod conexiuni feroviare competitive de mare viteză (competitive high-speed railway connections).


Documentul spune că ”legături de mare viteză” între București și Budapesta și între Porto și Vigo ar trebui să fie operaționale până în 2040. Trebuie spus aici că, în comunicările Comisiei, termenul ”high-speed rail” este adesea utilizat pentru viteze de peste 160 km/h pe linii convenționale și nu doar pentru viteze de 250 km/h pe linii speciale, precum cele dedicate trenurilor TGV, AVE sau ICE.

Dacă ar fi să fie construită o linie adevărată de mare viteză între București și Budapesta, costurile ar fi lejer de peste 20 miliarde euro și ar dura enorm, la ritmul în care se construiește la noi.

Pe de altă parte, după 2026 -2028 ar trebui să putem circula cu viteză mare între București și Curtici, iar drumul va dura, în loc de peste 11 ore, undeva pe la 7 ore, datorită unor porțiuni extinse de 140-160 km/h. Nu va fi prea curând modernizată porțiunea Brașov - Predeal și nu vom vedea curând electrificare pe Cluj - Oradea.

Citește și:
Cum au schimbat trenurile Europa ultimilor 50 de ani - Viteză, curățenie, un pat bun și un drum rapid până la muncă

De la Curtici la Budapesta sunt sectoare cu 120 km/h în prezent, iar de la Budapesta la Viena sunt sectoare de 160 km/h. În Austria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria sunt sectoare consistente de pe magistralele mari unde cele mai rapide trenuri rulează cu medii de peste 100 km/h, iar cele care opresc peste tot au viteze de 50-60 km/h. La noi, pe unele magistrale vitezele medii sunt de 50-55 km/h, iar la trenurile Regio care opresc peste tot vitezele sunt pe la 35-40 km/h.

CE spune că în Europa trenul poate fi atractiv pentru tot mai multă lume doar dacă vitezele vor crește și dacă legăturile transfrontaliere vor fi net îmbunătățite. În România, spre exemplu, singura țară cu care sunt multe legături feroviare este Ungaria, în timp ce cu Ucraina și Serbia nu mai avem, iar cu Bulgaria și Moldova sunt foarte slabe conexiunile.

Vor fi încurajate tot mai mult investițiile în trenuri de noapte internaționale și se va merge pe ideea micșorării taxelor de utilizare a rețelelor feroviare și pe simplificarea modului în care pot fi cumpărate bilete în trafic internațional.

Prin noul set de propuneri ale CE se creează un nou coridor european de transport în regiunea estică a UE, coridor care va lega Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee. Și România va face parte din acest coridor care va crea o nouă legătură între Gdansk, Slovacia, Ungaria, România (inclusiv Constanța), Bulgaria și Grecia.

Ce spune Comisia

O rețea TEN-T inteligentă și durabilă

TEN-T este o rețea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. Aceasta conectează 424 orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, aceasta va reduce timpul de deplasare între aceste orașe. De exemplu, călătorii vor putea călători între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore cu trenul, în locul celor 4,5 ore necesare în prezent.

Pentru a aborda legăturile lipsă și pentru a moderniza întreaga rețea, propunerea de astăzi:


  • solicită ca principalele linii de cale ferată pentru călători TEN-T să permită trenurilor să se deplaseze cu viteze de 160 km/h sau mai mari până în 2040, creând astfel conexiuni feroviare de mare viteză competitive în întreaga Uniune. Canalele și râurile trebuie să asigure condiții bune de navigație, neîngrădite, de exemplu, de nivelurile apei, pentru un număr minim de zile pe an;
  • solicită mai multe terminale de transbordare, îmbunătățirea capacității de manipulare la terminalele de marfă, reducerea timpului de așteptare la punctele de trecere a frontierei feroviare, trenuri mai lungi pentru a transfera mai multe mărfuri către moduri de transport mai ecologice, precum și opțiunea transportării camioanelor pe calea ferată pe întreaga lungime a rețelei feroviare. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale, aceasta creează, de asemenea, nouă „coridoare europene de transport” care integrează transportul feroviar, rutier și căile navigabile.
  • introduce un nou termen-limită intermediar, și anume 2040, pentru a devansa finalizarea principalelor părți ale rețelei înainte de termenul din 2050, care se aplică rețelei globale extinse. Astfel, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și Budapesta și București – printre altele trebuie finalizate până în 2040.
  • solicită tuturor celor 424 de orașe mari din cadrul rețelei TEN-T să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a spori și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta.

Creșterea traficului feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi


Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure și mai ecologice moduri de transport și, prin urmare, se află în centrul politicii noastre de a face mobilitatea UE mai durabilă. Propunerea TEN-T prezentată astăzi este însoțită de un plan de acțiune privind transportul feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi, care stabilește o foaie de parcurs cu acțiuni suplimentare pentru a ajuta UE să își îndeplinească obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare a acestuia până în 2050.

Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7 % din distanțele parcurse pe calea ferată între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja un număr mai mare de persoane să ia în considerare trenul pentru călătoriile în străinătate, planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru călători.

Printre acțiuni se numără:

  • o propunere legislativă în 2022 pentru a stimula emiterea de bilete multimodale ușor de utilizat;
  • acordarea posibilității pasagerilor de a găsi cele mai bune bilete la prețul cel mai atractiv și de a sprijini mai bine călătorii care se confruntă cu perturbări, precum și angajamentul de a investiga o scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren;
  • abrogarea normelor tehnice și operaționale naționale redundante;
  • anunțarea propunerilor pentru 2022 privind orarele și gestionarea capacităților, care vor stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide și mai frecvente;
  • orientări privind tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care vor facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, sporind concurența și permițând prețuri ale biletelor mai atractive pentru călători.
Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte-pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















7993 vizualizari

  • -6 (18 voturi)    
    mda... (Miercuri, 15 decembrie 2021, 13:38)

    Dr.Mythnick [utilizator]

    mai bine Bucuresti - Viena... Budapesta este in dictatura.
    • +6 (12 voturi)    
      @ mda... (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:02)

      Antidobitoci [utilizator] i-a raspuns lui Dr.Mythnick

      Desteptule, lumea prefera sa traiasca în "dictatura" de la Budapesta decât în dictatura prostiei în care supravietuieste tinutul mioritic.
      • +3 (3 voturi)    
        Este nevoie de multe linii prin țară (Miercuri, 15 decembrie 2021, 15:53)

        Laurell [utilizator] i-a raspuns lui Antidobitoci

        Este necesară și o cale ferată între București și Chișinău, plus București și Timișoara, cu viteze de 250-300 km/h.
        Mai este nevoie de noi căi ferate între:
        București și Alexandria, Pitești și Râmnicu Vâlcea, Sighișoara și Târgu Mureș, Bacău și Comănești sau Onești, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, Iași și Botoșani, Cluj Napoca și Zalău, Bicaz și Gheorghieni, Miercurea Ciuc și Odorhei.
        Aceste linii vor aduce mulți pasageri dar și marfă care în prezent circulă pe cale rutieră, se vor scurta multe distanțe.
    • -1 (9 voturi)    
      Parca seful PNL vroia sa inchida CFR calatorii (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:18)

      rava [utilizator] i-a raspuns lui Dr.Mythnick

      Da Guvernul un proiect de lege ca va realiza calea ferata, vor lua banii europeni si apoi vor arunca la cosul de gunoi legea. Reteta PNRR romaneasca.
      • 0 (0 voturi)    
        Stii agitatule, CFR calatori nu e acelasi lucru (Joi, 16 decembrie 2021, 9:52)

        AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui rava

        Cu infrastructura caii ferate!
        In rest, visezi numai furturi cum te-a obisnuit PSD-ul
  • +7 (11 voturi)    
    ce gluma buna (Miercuri, 15 decembrie 2021, 13:44)

    liviu_ [utilizator]

    noi vrem doar sa furam si sa dam pomeni la prosti ca sa inchida ochii la furt...
    noi nu avem nevoie de chestii d-astea care duc cu gandul la tara civilizata
  • +2 (4 voturi)    
    vai de capul vostru ! (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:08)

    Antidobitoci [utilizator]

    Pentru cultura generala a mioriticului care se crede intelectual: 160 km/h este viteza de croaziera cu care circula obișnuitele trenuri intercity în tarile dezvoltate.
  • +1 (3 voturi)    
    Știind cu cine au de-a face (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:10)

    mr_mojo [utilizator]

    Ne-au anunțat cu 20 de ani înainte.
    Nu e nimic, vom întârzia cu încă 20.
  • 0 (6 voturi)    
    cum se fardeaza mortul la UE (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:22)

    mmmircea [utilizator]

    in loc sa-si asume ca nu vor avea HSR de la Budapesta la Bucuresti in urmatorii 30-40 de ani, redenumesc calea conventionala ca fiind de mare viteza. Cam ce mare viteza poti avea cand imparti linia cu marfare ? 140-160 pe portiunile cele mai bune, asa cum spune si autorul. Eu i-as spune sa fie optimist, Predeal-Brasov se va carpi pana in 2040, pe acelasi traseu de secol XX cu aceleasi curbe cu viteza redusa. Nu va fi mare viteza, dar mai salveaza 15 minute fata de azi. De la Bucuresti la Budapesta se vor face 8-10 ore, numai bun de un tren de noapte. Vrei mai repede ? Iei avionul sau astepti HSR-ul... :)
    • 0 (0 voturi)    
      esti confuz rau (Miercuri, 15 decembrie 2021, 16:43)

      natbl73 [utilizator] i-a raspuns lui mmmircea

      normal NOAPTEA circula marfarele...
  • -2 (4 voturi)    
    problema este (Miercuri, 15 decembrie 2021, 14:55)

    John_Re [utilizator]

    daca va fi tot atata mizerie si nepasare ca in trenurile CFR,

    iar garile din india sunt mai luxoase decat cele din ro.

    se va schimba ceva? hehe... vise.
  • -1 (1 vot)    
    Se re-confirma ce am mai spus... (Miercuri, 15 decembrie 2021, 15:20)

    Feroviarul [utilizator]

    ...si anume ca toate prioritatile feroviare ale Romaniei au legatura DOAR cu Occidentul. Dealtfel se si vede in starea cailor ferate romane: singurele portiuni modernizate (atentie, nu carpite, ci MODERNIZATE) sunt pe coridorul Constanta-Arad. Autorul e realist si spune "Cel puțin pentru următoarele 3-4 decenii nu pare posibilă construcția în România a unor linii care să permită viteze de peste 250 km/h." Eu as corecta: "Cel puțin pentru următoarele 3-4 decenii nu pare posibilă reabilitarea macar a principalelor linii din România pentru cresterea vitezei medii macar cu 40-50km/h, de la 50-55 la 100-110km/h". O data cu reabilitarea magistralelor s-ar elimina si sumedenia de restrictii de viteza care fac drumul un calvar si care genereaza uzuri si consumuri suplimentare etc...
  • -3 (5 voturi)    
    Sa fie sanatoasa Comisia! (Miercuri, 15 decembrie 2021, 15:21)

    Mortaciune ambulanta [utilizator]

    Ce sens are sa vorbeasca de orizontul d etimp 2014, cand in maxim trei ani haurul ne scoate din UE si ne integreaza in Uniunea Asiatica a lui Putin?

    O sa avem trenuri rapide pe relatia Bucuresti-Maskwa- Pekin!
  • +1 (3 voturi)    
    Germania (Miercuri, 15 decembrie 2021, 16:54)

    jolian [utilizator]

    In zonele cu dealuri si viraje nu se pot atinge vireze de peste 100km/h.
    Am mers cu trenul in Germania din Drthmund pana la granita cu Elvetia si pe malu Rin-ului trenul nu a depasit 100km/h iar curbele erau destul de dulci, incomparabile cu ce avem noi intre Suceava si Vatra Dornei de exemplu.
    Unde traseul era drept, trenul mergea cu 200 km/h. In rest, cu max 100 km/h.
    Si inca ceva. A fost scump ca porcu. 400 km m-au costat 100 euro. Mai scump decat inchiriam o masina pentru o zi si puneam benzina si o returnam la destinatie.
    Asta se omite de fiecare data cand se vorbeste despre trenurile de mare viteza. Costa de te indoaie.
    Cat am mers in Germania cu trenul am vazut in tren doar mosnegi si elevi/studenti categorii care probabil au ceva abonamente/reduceri.
    Asa ca eu nu topai de bucurie cand aud de trenuri de mare viteza. Sunt scumpe de construit/intretinut/operat si scumpe folosit.
  • +1 (1 vot)    
    Comisia mentioneaza necesitatea (Joi, 16 decembrie 2021, 8:36)

    Coresponedntu [utilizator]

    Trebuie insa sa vrea si romanul, iubitor de masini si autostrazi si mai putin de transportul pe calea ferata si in general, de transportul public in comun. Numai saracii din Luxemburg, Belgia, Germania si Elvetia merg cu trenul.
    Romania isi construieste acum ceea ce facea Vestul Europei in anii 1950,1960, 1970, respectiv reteaua nationala de autostrazi, noi ne aflam in plina epoca a arderilor de hidrocarburi, tara e defazata cu 80 de ani fata de Vest.
    In urmatorii 20 de ani Romania va lucra la reteaua de autostrazi din care probabil a realizat pana in prezent doar 20-30 %.
    Dupa anii 2050 ne vom ocupa si noi serios de reteaua de cai ferate conventionale, cand probabil Vestul Europei va investi in transportul de calatori prin retele tubulare vidate de mare viteza cu consum minim de enrgie, sau pe perna magnetica.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by