Investitorii straini interesati de piata romaneasca de soft s-au plans mereu de cadrul legislativ volatil si de lipsa unei strategii clare, iar noile masuri fiscale anuntate sunt periculoase mai ales fiindca sunt neclare, a spus presedintele Asociatiei Nationale a Industriei Software (ANIS), la o conferinta de presa unde a fost prezentat un studiu despre sector. Cum arata si cum e impartitta piata romaneasca de software in care lucreaza 60.000 de oameni puteti citi in articol.

Situatia curenta pe piata romaneasca de softFoto: IDC/ANIS

Schimbari dese si enervante

Andrei Pitis, presedinte ANIS

Andrei Pitis, presedinte ANIS

Foto: ANIS

"Schimbarile dese si lipsa de claritate reprezinta principalele motive de ingrijorare pentru ca daca am sti acum despre ce e vorba si am discuta pe un set concret de masuri, am putea vedea clar daca sunt bune sau rele", a spus seful ANIS, intrebat despre cum vede masuri fiscale anuntate recent de Guvern."E mult mai periculos, inclusiv pentru imaginea Romaniei in afara, faptul ca e vorbim de masuri atat de vagi. Pentru investitiile care ar putea veni este alarmanta lipsa de claritate si de predictibilitate", a adaugat Andrei Pitis, presedinte ANIS.

"Firmele de R&D si centrele de outsourcing ar fi foarte afectate daca s-ar elimina scutirea de impozit a programatorilor, pentru ca le-ar creste costurile, in conditiile in care ele negociaza salariul net cu angajatii", spune seful ANIS, avertizand ca firmele de outsourcing ar fi, in acest caz, nevoite sa creasca pretul cu care vinde produsul in strainatate si ar pierde lupta cu competitia.

Seful asociatiei spune ca diversi parteneri straini s-au ararat exasperati de schimbarile atat de dese de legislatie, indiferent de cine a fost la putere. "Nu intotdeauna schimbarea este buna", spune Pitis, subliniind ca marile companii de soft vor institutii stabile.

Trimitem mesaje nepotrivite in afara

El a mai explicat si ca mesajul trimis de autoritatile romane posibililor investitori straini in soft a fost si ramane unul gresit "Discursul public este , mesajul NU este ", explica seful ANIS care da ca exemplu Polonia unde discursul a fost ", adica sa creezi un produs care sa se vanda bine intr-un an sau doi, nu sa cumperi birouri si sa pui programatori care sa munceasca".

Oficialii romani nu au avut strategie, au stiut doar ca IT-ul merge bine si au invitat strainii sa vina doar fiindca avem ingineri ieftini. Strategia a fost buna, soft-istii romani sunt foarte buni, insa este nevoie de oameni de business.

Greseala poate fi si ea un pas catre progres

Seful asociatiei spune insa ca exista diferente mari legate de sistemul educatie intre America si Europa, foarte diferita fiind atitudinea fata de greseala: relaxata in SUA, dura in Europa.

"La noi toata educatia este bazata pe raspunsul corect, la scoala daca nu raspunzi corect iei nota 4. In America nu e asa, oricat de ciudat ar parea. Te intreaba, ii raspunzi incorect si iti spune . De aceea ei raman fara ingineri, fiindca pentru inginer trebuie sa fie DA sau NU, corect sau incorect, pe cand la ei zona aceasta in care se creeaza produse noi se bazeaza tocmai pe lipsa concretului. Daca acea parere pare gresita, americanii spun . Ei bine, astfel de sistem de educatie lax fata de greseli reprezinta o raritate", spune seful ANIS.

El completeaza insa ca America nici nu mai produce ingineri din cauza unui astfel de sistem, fiindca acest mod lax iti taie rationamentul logic

O problema in tara noastra tine de ambitie si de motivatie, fiindca nu suntem nemti, suntem balcanici, ne place sa spunem de greci ca sunt mai lenesi ca noi, sau la fel si despre italieni. "Ne uitam cu respect la englezi si la americani, insa ei muncesc, nu gluma. La firmele de software din America se munceste zi lumina si chiar si in week-end. Nici nu au concediu, sau cel mult o saptamana pe an. asa ca sa ne revenim totusi! Nu avem cum sa ajungem acolo, nu suntem popor germanic", spune seful ANIS care adauga totusi ca exista multi oameni ambitiosi in tara care vor sa demonstreze ca si ei pot.

Un studiu ce ofera detalii interesante despre piata de soft

IDC a intervievat oameni de la 201 companii care au ca obiect de activitate dezvoltarea de produse software sau de aplicatii executate la comanda. I-a intrebat ce nu le palce in piata, ce lucruri ii ajuta si ce asteapta de la Guvern

Veniturile pe principalele sectoare de soft

Veniturile pe principalele sectoare de soft

Foto: IDC

Conform studiului "Software si servicii IT in Romania" publicat de ANIS si IDC in noiembrie 2013, vanzarile de software in Romania au reprezentat in 2012 aproximativ 14,9% din totalul de 2,92 miliarde dolari inregistrat de piata de IT. Rata de crestere medie anuala a pietei de IT prognozata pentru urmatorii cinci ani este de 2,4%, in timp ce piata de software este asteptat sa inregistreze, in conditiile actuale ale mediului de afaceri, o crestere medie anuala de 3,3%,

Dintre companiile de software si servicii care au raspuns la chestionarul aflat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt inregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de produse. Aceste companii insa genereaza aproape 30% din volumul de venituri. In acelasi timp, cele 43% dintre companii care au declarat ca executa exclusiv software la comanda genereaza 53% din volumul de venituri.

Companiile romanesti de software sunt inca orientate majoritar catre proiectele de dezvoltare de aplicatii la comanda, care in mod obisnuit se concretizeaza mai usor si care genereaza majoritatea resurselor de venit operationale, se mai arata in studiu.

In ce priveste impartirea pe industrii verticale, cei mai activi cumparatori sunt industria producatoare, sectorul financiar (incluzand sectorul bancar, asigurarile si alte servicii financiare) si cel de retail si vanzare en-gros, fiecare reprezentand aproximativ 13% din piata, urmate de sectorul guvernamental (11%) si serviciile de consultanta de business sau servicii individuale (10%). Cele mai putin populare sectoare tinta pentru dezvoltarea de aplicatii comerciale sunt constructiile, segmentul educational si sectorul de telecomunicatii.

Tabel comparativ pentru adoptarea tehnologiilor

Tabel comparativ pentru adoptarea tehnologiilor

Foto: IDC

In ceea ce priveste modelele de generare de venituri, modelul traditional de licentiere, bazat pe taxa fixa de licentiere si servicii de mentenanta recurente este predominant pentru vanzarea produselor si aplicatiilor software (reprezentand aproximativ 80% din veniturile din aceasta zona). Veniturile din abonamente, specifice livrarii serviciilor in cloud reprezinta doar 18.8% din totalul veniturilor rezultate din vanzarea produselor software.

Studiul comandat de ANIS asupra companiilor locale de software arata ca principalii competitori in ce priveste atragerea de proiecte offshore/nearshore sunt Rusia (citata de 26% dintre respondenti), Ucraina (23% dintre respondenti), Bulgaria (17%) si Polonia (16%).

Statele de care se tem soft-istii romani

Statele de care se tem soft-istii romani

Foto: IDC/ANIS

Rata mare de fluctuatie a personalului este considerata cea mai importanta bariera in planificarea unui proiect de dezvoltare a unui produs software. A doua cea mai importanta provocare este lipsa facilitatilor guvernamentale care sa incurajeze companiile sa abordeze acest tip de proiecte, impreuna cu bugetele de marketing insuficiente care sa sustina campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv si legislatia insuficienta pentru protejarea proprietatii intelectuale.

Pentru informatiile cantitative folosite in acest raport, IDC a folosit programele de cercetare standard si servicii de culegere de informatii asupra industriei de software si servicii IT din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania. In plus, IDC, in colaborare cu ANIS, a dezvoltat un chestionar cantitativ care a fost aplicat unui numar de 201 companii care au ca obiect de activitate dezvoltarea de produse software sau de aplicatii executate la comanda. Companiile au fost selectate pornind de la un catalog ce include companiile de dezvoltare software din Romania. Interviurile pentru aplicarea chestionarului au fost desfasurate in perioada iunie-august 2013.