În timp ce sute de mașini și mii de oameni au stat blocați pe drumurile naționale din România, directorul Companiei Naționale de Autostrăzi (CNADNR), Narcis Neaga, a făcut o propunere aberantă în ședința comandamentului de iarnă: șoferii ale căror autoturisme au fost înzăpezite și le-au expirat rovinietele să facă dovada că au fost blocați în zăpadă.

Altfel, Neaga a spus că șoferii vor fi amendați. Propunerea a scandalizat, din nou, opinia publică. Practic, șoferii înzăpeziți sunt puși acum să repare problemele unui sistem, la care au contribuit deja cu 16 milioane de euro. Deficiențele sistemului de plată au generat mii de procese, blocând activitatea a zeci de judecătorii din țară. RISE Project a monitorizat principalele probleme ale acestui sistem de la introducerea lui, în urmă cu patru ani, și până astăzi.

Cu sau fără rovinietă

În 2010, contractul pentru implementarea rovinietei electronice a fost câștigat de consorțiul UTI/Novensys. Era vorba de un contract de peste opt milioane de euro fără TVA. La vremea respectivă, licitația a fost contestată de ceilalți participanți. Contractul presupunea punerea în funcțiune a zece camere fixe și 14 mobile care să supravegheze traficul și să identifice autoturismele care circulă fără roviniete pe drumurile naționale.

Sistemul a fost inaugurat pe 1 octombrie 2010, fără a se realiza însă o bază de date completă, în care să fie inventariate toate autoturismele cu rovinietă și perioada de valabilitate a acestora.

După punerea în funcțiune, serverul care prelucra datele în timp real s-a blocat în nenumărate rânduri. După doar o săptămână de la inaugurare, directorul CNADNR de la acea vreme, Liviu Costache, le-a interzis propriilor angajați să înregistreze amenzile pentru că baza de date cu numere de înmatriculare nu era definitivată. Șeful de la autostrăzi a semnat un document oficial în care se menționa: ” aplicarea unor sancțiuni contravenționale fără interogarea unei baze de date complete pot (sic!) conduce la sancționarea unor utilizatori care nu au încălcat legislația în vigoare, ceea ce poate conduce la prejudicii de imagine asupra CNADNR.”

Instantele blocate

Cu toată grija pentru imagine a CNADNR, mii de șoferi din toată țara au primit amenzi în acea perioadă, deși aveau roviniete valabile. Pentru a nu plăti procesele verbale, primite prin poștă, aceștia au dat în judecată Compania și au câștigat.

După alte câteva luni, erorile sistemului de rovinietă electronică care, repetăm, a costat peste 8 milioane de euro, au început să iasă la iveală: camerele video nu puteau face distincția între literele Y și V ale numerelor de înmatriculare după cum ne-a declarat fostul director general Liviu Costache. Mai mult, ambulanțele, autovehicule scutite de la plata taxei de drum, primeau zeci de amenzi zilnic atunci când interveneau la apelurile 112. De exemplu, Serviciului de Ambulanță Buzău a fost amendat de patru ori în aceeași zi pentru una dintre mașinile care participau la intervenții.

Iar asemenea cazuri au fost nenumărate în întreaga țară.

Problema proceselor verbale nule a explodat insă la mijlocul anului 2011, când a fost descoperită o altă slăbiciune a sistemului – acesta permitea introducerea literelor în câmpul destinat doar cifrelor. Mulți angajați, din firmele partenere cu CNADNR, din benzinării care vindeau roviniete au introdus greșit în baza de date a Companiei de Autostrăzi numerele de înmatriculare care conțineau litera O și cifra 0. La acel moment, oficialii au recunoscut ca acest lucru nu ar fi trebuit sa fie permis de sistem.

Din cauza numărului mare de procese, Compania Națională de Autostrăzi i-a amenințat pe cei de la OMV Petrom, Rompetrol, Mol și Poșta Română că îi vor acționa în instanță pentru a-și recupera banii pe care i-ar putea pierde în urma proceselor intentate de către șoferi.

UTI/Novensys câștigă un nou contract

În pofida sincopelor din sistemul inițial, Compania Națională de Autostrăzi a încheiat un nou contract cu UTI/NOVENSYS, în 2012. Deși primul contract câștigat de UTI/Novensys prevedea și posibilitatea achiziționării rovinietei prin SMS, CNADNR a atribuit celor două firme, în aprilie 2012, un nou contract pentru implementarea unui sistem care să faciliteze procurarea rovinietei prin SMS dar și extinderea sistemului informatic la nivel național. Contractul a avut o valoare de peste opt milioane de euro și a fost atribuit în cadrul unei negocieri “fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.

Citeste toata ancheta pe RISE Project