Miliarde de mesaje nesolicitate sunt trimise zilnic pe plan mondial si expeditorii castiga sume exorbitante. Spam­ul isi are originile in tehnologii care au precedat Internetul, dar dupa 1990 a devenit o industrie. Cum s-­a nascut termenul de spam, cat de multe s-­au schimbat in ultimii ani dar si cat de multe au ramas la fel puteti citi in articol.

SpamFoto: Hotnews

Inceputurile spam­ului ­ Telegraful si conservele de carne

Trimiterea de mesaje nesolicitate a inceput odata cu dezvoltarea comunicatiilor moderne si fenomenul a aparut si in secolul XIX prin intermediul telegrafului, iar la inceputul secolului trecut unii investitori americani s­-au plans ca au primit prin serviciile telegrafice numeroase mesaje nesolicitate cu propuneri de investitii de care nu erau interesati.

Insa au fost doar intamplari izolate si nimeni nu si­-ar fi inchipuit ca numarul de mesaje nesolicitate trimise zilnic va ajunge la cateva zeci de miliarde.

La origine, spam­ul este denumirea pe care o companie americana pe nume Hormel Foods Corporation a dat-­o din 1937 unui tip de conserva de carne de porc. Termenul a aparut intr­-un sketch al serialului britanic Monty Python in anii 70', in acel sketch termenul fiind repetat obsesiv.

Primul spam electronic a fost un mesaj trimis in 1978 din greseala tuturor membrilor ARPANET, retea americana precursoare a Internetului folosita de oameni de stiinta. Atunci, un inginer IT a ales sa trimita o prezentare de business intr-­un singur mesaj electronic adresat simultan tuturor celor 393 de membri ai retelei, in loc sa faca o selectie si sa trimita mesajul separat fiecarui om in parte.

In anii '90, odata ce Internetul incepe sa devina popular, spam­ul capata o dimensiune electronica si se refera la mesaje nesolicitate ce contin informatii despre diverse produse sau servicii.

Dupa 1995, aceste e­mail­uri (spam) sunt trimise deliberat la o lista de utilizatori alesi la intamplare si pentru foarte scurt timp aceasta metoda de promovare de produse este apreciata ca solutie revolutionara de marketing.

Nu la fel de apreciata a fost insa de utilizatorul simplu, care s-­a trezit inundat de zeci, si uneori sute, de e­mail­uri nedorite in fiecare zi, fiindu-­i greu sa le gaseasca in acel "morman" pe cele primite de la prieteni sau cunoscuti care erau cu adevarat relevante.

Procentajul spam­ului din totalul e­mail­urilor a scazut simtitor in ultimii ani, pana la sub 70%, insa acum un deceniu era, dupa unele studii, de peste 85%, iar companiile au investit pentru a filtra spam­ul, fiindca altfel riscau sa piarda utilizatori.

De ce atat de multi au picat in capcana

Cand Internetul era la inceput si oamenii il descopereau in premiera, cunostintele lor despre acest revolutionar mod de comunicare erau reduse. Si gradul de credibilitate era mai mare, pentru ca nu existasera precedente care sa ingrijoreze, astfel ca aproape orice e­mail parea autentic.

Au prins la public in primii ani si celebrele scrisori nigeriene, in care oamenilor li se cereau sa trimita o suma de bani ceva mai mica, promitandu­-li­-se, printr-­o poveste captivanta, ca vor fi rasplatiti cu sute de mii sau milioane de dolari. Omul de rand e atras de mirajul castigului, de aceea joaca la loto, la pariuri, iar pe acest fond scrisorile nigeriene pareau un mod mult mai sigur de imbogatire. Evident ca omul trimitea banii si nu primea nimic in schimb, iar sarlatanii se imbogateau razand de naivi.

Spam­ul a pacalit multa lume pentru ca a venit in intampinarea unor dorinte, cum ar fi existenta unor leacuri minune pentru orice boala sau pilule care promiteau performante sexuale de invidiat. Oamenilor li s­-a starnit curiozitatea si au fost atrasi in capcana, dorind sa incerce lucruri noi care, cel putin in teorie, sunau bine.

Atacatori tot mai atenti si mai informati

Mesajele de tip spam reprezinta astazi aproximativ 70% din totalul de mesaje trimise in intreaga lume si este domeniul care s­-a schimbat cel mai putin in forma si mod de operare de­-a lungul timpului. Promotorii spam­ului actioneaza cu foarte mare eficienta, reinventandu­-se in functie de realitatile politice, economice sau culturale curente.

Mai mult, spammerii se documenteaza, devin tot mai eficienti si nu mai trimit atat de multe mesaje la intamplare, ci o fac tot mai tintit. Trimit foarte putine mesaje in week­end, stiind ca oamenii intra mai putin pe e­mail, si au grija sa expedieze multe mesaje in timpul orelor de lucru.

In ceea ce priveste continutul, majoritatea spam­ului de astazi este asemanator cu cel de acum cinci ani.

Aproape jumatate dintre mesajele spam trimise in intreaga lume vand produse farmaceutice (in special Viagra si Cialis, medicamente care se elibereaza pe baza unei prescriptii medicale, analgezice etc) sau remedii naturiste pentru slabit. Medicamentele ce promit solutii­ minune sunt inca foarte atragatoare pentru multi, chiar daca se vand la preturi uriase si nu au efectele scontate.

Ca dovada a stilului tot mai sofisticat de actiune, la inceputul lunii martie, spammerii au avut o campanie prin care trimiteau mesaje false ce pareau sa vina din partea unor servicii online gigant, precum Amazon, YouTube, Facebook, eBay, Skype, Twitter, Instagram, Google. Sub aparenta unor notificari importante din partea echipelor de suport ale acestor companii, aceste mesaje "transportau" utilizatorii cu ajutorul unui link inclus in text spre pagini care promovau produse farmaceutice.

In ceea ce priveste prezentarea, spammerii sunt inventivi si citesc ziarele. Asta ii ajuta sa vada ce anume este de interes pentru oameni pentru a fi credibili atunci cand isi gandesc campaniile. In fiecare an, in sezonul raportarilor financiare in Australia, America sau Marea Britanie, spammerii trimit mesaje ca sa-­i pacaleasca pe utilizatori sa­-si divulge datele de identitate sau bancare.

La fel, infractorii profita si de subiecte de larg interes, cum ar fi lansarea celui mai nou model de smartphone sau aparitia unui mult asteptat ceas inteligent. Link­uri ce promit in mod fals imagini in premiera cu cele mai noi gadget­uri ii pacalesc pe oameni si ii trimit pe site-­uri unde nu ar fi ajuns niciodata.

"Regii" spamului profita si de atractia pe care o au noutatile despre celebritati. Dintre celebritatile cel mai des folosite in mesajele spam ca sa atraga utilizatorii sa deschida mesajele este Jennifer Aniston, alaturi de Rihanna, Miley Cyrus si Scarlet Johansson.

Cu cat platile electronice s-­au dezvoltat mai mult, cu atat spamul a devenit o afacere si mai profitabila si miza a devenit tot mai mare, constituindu-­se retele complexe.

Un exemplu este botnet­ul Bredolab, care si­-a inceput ascensiunea in 2009 si, la un moment dat, reteaua de calculatoare infectate ajunsese la 30 de milioane. La apogeu, reteaua trimitea zilnic trei miliarde de e­mail­uri spam si era atat de respectata incat alti cyber­criminali apelau la ea si plateau pentru ca reteaua sa atace diverse site­-uri, sa faca reclame la falsi anti­virusi si sa trimita fisiere malware la tinte clare. Seful retelei, un armean arestat in 2012, ajunsese la un moment dat sa castige zilnic 125.000 de dolari din aceste activitati.

Infractorii cibernetici sunt cinici, nu au scrupule si profita si de situatiile grave. Daca, de exemplu, o tara se confrunta cu o calamitate naturala, imediat spammerii trimit false solicitari de donatii sau mesaje de tip nigerian in care incearca sa-­i convinga pe oameni sa trimita bani in anumite conturi, mintindu­-i ca ajutorul financiar va fi folosit de cineva care are nevoie disperata de el. In realitate, banii sunt directionati catre conturile spammerilor. O alta abordare ar fi 1 cent pe mailul trimis, incurajand utilizatorii sa trimita mai departe mesajul primit, spamandu-­si astfel prietenii si cunoscutii.

De unde sunt campionii spam­ului si care sunt tendintele

Asia, America de Nord si Europa sunt continentele de pe care se trimite cea mai mare cantitate de spam.

Tarile care trimit cele mai multe mesaje spam sunt China si Statele Unite ale Americii, dar pe pozitii fruntase sunt si India, Rusia si Vietnam. In 2008 si 2009, unele studii au pus Romania chiar si pe locul trei in topul surselor de spam, insa dupa 2010 tara noastra nu a mai figurat in top 10.

China a evoluat spectaculos in ultimul deceniu, cand penetrarea Internetului a crescut imens si s­-au facut investitii uriase in tehnologie, dar si in imensul sistem de cenzura (Great Firewall of China).

Spamul trimis era, pana nu demult, exclusiv in engleza, iar apoi s­-au folosit programe automate de traducere pentru a adapta mesajele deranjante si in alte limbi, dar exprimarea rezultata era stangace si multi isi dadeau seama de capcana.

Infractorii actioneaza mai sofisticat si, drept urmare, in ultimele luni, a crescut numarul mesajelor spam localizate in limbi precum germana, spaniola sau italiana. Exprimarile gresite gramatical sunt tot mai rare, la fel si greselile de tastare, semn ca se acorda tot mai mare grija detaliilor.

Partea grava este ca 45% din atasamentele malitioase sunt sub forma unei arhive zip sau rar. Odata deschise, aceste arhive vor infecta sistemele utilizatorilor cu virusi bancari, ransomware sau keyloggers.

Spammerii devin tot mai sofisticati in metode si se uita la detalii tot mai mult fiindca publicul larg este mai bine informat, Internetul a patruns pe numeroase dispozitive si oamenii au devenit mai circumspecti si nu se lasa pacaliti de orice mesaj. Si infractorii au tinut insa pasul, tintesc mult mai exact, nu mai risipesc resursele si sunt extrem de atenti la detalii pentru ca mesajele lor sa para autentice.

Marele teren de batalie tine de retelele sociale, unde oamenii isi petrec mult mai mult timp decat pe e­mail. Conturi false, avalanse de mesaje publicitare nesolicitate, cereri dubioase de "like­uri", toate sunt semne ca spamul nu se da batut.