Nu e departe ziua in care aproape toate obiectele din jurul nostru, de la ceas, pana la frigider, vor fi conectate la internet si vor comunica intre ele, insa mai ales cu noi, oamenii. Cu cat numarul de obiecte conectate creste, cu atat si intrebarile legate de securitatea datelor devin tot mai presante fiindca protectia impotriva malware-ului trebuie si ea sa se schimbe, sa se reinventeze. Cum va arata o lume cu miliarde de senzori si de obiecte conectate si care sunt cele mai pesimiste, dar si optimiste scenarii, puteti citi in articol.

The internet of thingsFoto: Hotnews

Cum s-a nascut conceptul de internet of things si cum ne ajuta el

Internet of Things (in franceza "Internet des objets", in italiana "Internet delle cose") se refera la o lume in care obiectele din jurul nostru vor putea colabora, isi vor transmite informatii si ne vor ajuta pe noi, oamenii, sa fim mai productivi si mai informati.

Conceptul a fost discutat inca de acum mai bine de 20 de ani, iar termenul a fost creat de vizionarul Kevin Ashton de la MIT.

"Internetul obiectelor" (numit si internet omniprezent) se refera la un viitor in care obiectele obisnuite, precum telefoanele, automobilele, aparatura electrocasnica, imbracamintea si chiar alimentele, sunt conectate la internet prin procesoare inteligente si pot colecta si face schimb de date.

In prezent, un om detine in medie cel putin doua obiecte care sunt conectate la internet, si se estimeaza ca acest numar va creste la sase-sapte pana in 2015, cand in lumea intreaga vor exista 25 de miliarde de dispozitive wireless. Pana in 2020, numarul lor s-ar putea dubla, ajungand la 50 de miliarde, conform unui raport al Cisco. Reprezentantii McAfee sunt si mai optimisti si estimeaza ca numarul va fi de patru ori mai mare: 212 miliarde.

Toate acestea inseamna ca, in viitor, multe obiecte de uz zilnic ar putea fi legate intre ele. De exemplu, daca intr-o zi un profesor anuleaza un curs din varii motive, ceasurile cu alarma ale studentilor s-ar putea reseta automat, lasandu-i sa doarma o ora in plus. Daca o persoana in varsta uita sa ia o pastila importanta, un membru al familiei ar putea fi avertizat de acest lucru si batranul ar putea fi sunat sau chiar vizitat.

Urmatoarea era a internetului va face posibila accesarea unor informatii privind mediul inconjurator cu ajutorul unor obiecte conectate, capabile sa perceapa mediul cu ajutorul unor senzori si sa comunice prin intermediul unor cipuri inteligente, utilizand identificarea prin radiofrecventa (RFID), cu sau fara interventie umana.

Spre exemplu, cu ajutorul unor senzori integrati capabili sa transmita informatii, un autovehicul ar putea raporta starea diverselor sale subsisteme in vederea diagnosticarii si intretinerii de la distanta; persoanele aflate in deplasare ar putea primi pe smartphone informatii privind usile si ferestrele locuintei, sau chiar privind continutul frigiderului, toate transmise de senzori din locuinta.

Un automobil conectat la internet isi poate indruma proprietarul spre alta ruta pentru a evita un potential ambuteiaj, iar anumite dispozitive medicale personale ar putea transmite unui centru cele mai recente informatii privind starea de sanatate a unor pacienti aflati in ingrijire medicala la distanta.

Securitatea - O problema mult mai mare intr-o lume plina de senzori si conexiuni

Internetul lucrurilor (internet of Things - IoT) nu este un concept SF, ci incepe sa prinda contur. Daca frigiderele inteligente sau cuptoarele cu microunde "conectabile" la internet sunt destul de rare, fiind scumpe, televizoarele smart si diversele bratari de fitness si ceasurile inteligente sunt deja la vanzare.

Acestea sunt hibride intre aparate electrocasnice si computere, iar aspectele legate de securitatea informatica sunt in unele cazuri neglijate, iar acest element a fost intens criticat. Se spune ca s-a pus accent pe miniaturizare, pe design, pe lucruri care sa "ia" ochii si aspectul esential al securitatii a fost lasat deoparte.

Fiind vorba de multi senzori si de dispozitive usor de controlat, o infectie s-ar putea "raspandi" rapid si efectele ar putea fi nefaste. Spre exemplu, o retea "inteligenta" de alimentare la curent ar putea fi atacata si un oras poate ramane pe intuneric sau portile electronice ale unor obiective importante ar putea fi deschise de raufacatori daca sunt atacate sisteme vitale.

Optimistii spun insa ca scenariile catastrofice in care internetul se intoarce impotriva noastra sunt cu totul nerealiste, exagerari ale unor oameni care vor doar sa atraga atentia cu orice pret.

Este clar ca acest mediu in care miliarde de obiecte se pot conecta intre ele, dar si la internet, va schimba si prioritatile de securitate. Si asta mai ales pentru ca intre aceste dispozitive vor circula volume uriase de date personale ce trebuie protejate. Dispozitivele care monitorizeaza starea sanatatii unui pacient pot dezvalui lucruri personale daca ar fi tinta unui atac informatic, iar asta este o (mare) problema.

Infrastructura actuala de stocare a informatiei poate face fata primelor etape ale internet of things, insa pentru fazele mai evoluate va fi nevoie de investitii noi in infrastructura de cloud, de stocare a datelor in zone sigure speciale.

Sunt opinii divergente despre cum ar trebui tratata securitatea informatica a acestor terminale. Unii spun ca programele de securitate ar trebui sa fie "built in", incluse in aceste dispozitive in timpul productiei, iar cealalta tabara sustine ca programele de securitate pot fi instalate post-productie.

Atat autoritatile din UE, cat si cele din SUA au inceput sa discute in mod serios implicatiile lipsei de securitate a "internetului tuturor lucrurilor" si un prim pas va fi constientizarea faptului ca securitatea este cu adevarat o problema in contextul in care utilizatorilor obisnuiti nu prea le pasa de programele de securitate, ci pur si simplu vor sa foloseasca dispozitivul asa cum il cumpara.

Exact lucrul care face "internet of things" atat de util - transmiterea rapida a unei cantitati uriase de informatii - aduce si cea mai mare vulnerabilitate, acele informatii putand ajunge pe mana "piratilor" informatici. Pentru a evita acest lucru, terminalele trebuie testate mai mult inainte de a fi scoase pe piata si se recomanda ca mai multe departamente ale companiei sa faca testarea.

Apoi, va trebui sa se comunice mult pe ideea scepticismului, cumparatorii trebuind sa fie convinsi ca terminalele nu sunt complet sigure, astfel incat sa fie atenti la actualizarile diverselor soft-uri de securitate.

Internetul tuturor lucrurilor este inca la inceput si nu exista certitudini legate de cum ar trebui tratate problemele de securitate si in ce mod ar trebui sa ne schimbam atitudinea fata de amenintarile informatice.

In episodul urmator, vom analiza un segment special si atractiv al internetului lucrurilor: automobilele si modul in care aparitia internetului la bord, dar si dezvoltarea masinilor ce se conduc singure vor putea face fata atacurilor piratilor informatici.