​Intr-un articol despre sectorul tehnologic romanesc, Financial Times scrie despre unul dintre cei mai de succes antreprenori romani, Emi Gal, care a dezvoltat la Londra compania Brainient a carei tehnologie este folosita de cele mai mari televiziuni din Europa. Publicatia scrie si despre greutatile de care se lovesc romanii care vor sa dezvolte afaceri in tehnologie: lipsa finantarii, aversiunea fata de risc si incertitudinea legislative.

Emi Gal este comparat cu Mark Zuckerberg, insa el respinge aceasta asemanare, motivand ca inca nu a avut succese atat de mari precum "Zuck". Gal si-a inceput business-ul inca din adolescenta (o companie de dezvoltare soft) si mereu a avut propriul business, cu exceptia unei scurte perioade la 18 ani cand a lucrat cateva luni ca web developer si a constatat ca nu ii place.

Gal are 30 de ani, traieste la Londra si este CEO si fondator al Brainient, companie care ajuta televiziunile sa insereze continut interactiv in clipuri, facandu-le mult mai interesante. Gal spune ca si-a ajutat clientii sa aiba venituri cu 30% mai mari din publicitate, datorita faptului ca reclamele sunt mult mai "smart". Printre clienti se numara ITV, Channel 5 si Sky.

Pornind de la exemplul Emi Gal, Financial Times scrie ca Romania este o tara cu multi IT-isti talentati si cu salarii mult mai mici decat in Vest, combinatie ce a atras cele mai mari companii internationale. Insa, exista cativa factori care impiedica sectorul tehnologic romanesc sa se dezvolte la capacitate maxima: finantarile se obtin greu, afaceristii romani nu iubesc riscul, iar cadrul legislativ se schimba mult prea des.

Publicatia vine si cu un alt exemplu de reusita romaneasca; LiveRail, compania de tehnologie de video advertising care a fost cumparata anul trecut de catre Facebook. Doi dintre cei trei fondatori sunt romani, iar prima echipa de dezvoltare a fost la Cluj, oras care si in straintate si-a capatat faima de "Silicon Valley romanesc" Dupa achizitie, echipa de dezvoltare s-a mutat la Londra.

"Cred ca putem transforma Romania intr-un hub tehnologic est-european deoarece avem extrem de multe talente tehnice. Scolile de inginerie de pe vremea comunismului sunt inca la un standard excelent. Dar avem nevoie de mai mult capital si trebuie sa invingem aversiunea culturala fata de risc", crede Emi Gal.

El spune ca autoritatile terbuie sa faca mai multe pentru a incuraja startup-urile si trebuie sa admita ca exista limitari, cum ar fi pe partea de venture capital si la infrastructura "Investitorii isi dau seama ca tara creste din perspectiva talentelor si a politicilor. Acest lucru trebuie sa mentina un impuls si sa reduca reticenta investitorilor", spune Gal.

Emi Gal a postat pe blogul sau in luna mai cateva precizari despre compania sa, despre salariu si despre valoarea Brainient

Au aparut in ultima vreme in presa din Romania cateva articole despre Brainient care folosesc cifre ce sunt departe de realitate, si consider ca este de bun simt sa le clarific.

S-a spus in cateva randuri ca Brainient valoreaza 50 de milioane de lire. Pe cat de mult mi-ar placea sa cred ca realmente atat valoram, un startup in tehnologie este evaluat intr-unul din urmatoarele doua momente: in momentul unei investitii sau in momentul unei vanzari. Intr-adevar, Brainient a primit finantari in valoare de 5 milioane de dolari, insa din motive comerciale am decis sa nu facem publica evaluarea companiei la care a fost facuta investitia. Avand in vedere ca nu a existat o vanzare a companiei, nu exista in momentul de fata o evaluare externa pe care sa o facem publica. Drept urmare suma vehiculata este, cel mult, un caz de ‘wishful thinking’ al fondatorilor si in niciun caz o evaluare declarata si asumata a Brainient.

A doua idee vehiculata este, pentru mine, chiar amuzanta: cateva milioane de lire s-ar afla, chipurile, si prin conturile personale ale subsemnatului. Acest fapt este, pur si simplu, neadevarat. Sa va explic: pentru a construi un startup, un fondator sau mai multi pornesc de la o idee. Pentru a transforma ideea intr-un business, acestia iau bani de la investitori, care primesc, la schimb, un numar de actiuni in cadrul companiei. Toti banii sunt investiti in companie pentru a o dezvolta, iar singurul moment in care fondatorii primesc bani (in afara de salariu) este acela in care compania este vanduta (ceea ce inca nu s-a intamplat pentru Brainient). Ideea ca as fi milionar mi se pare cu adevarat amuzanta pentru ca realitatea este cum nu se poate mai diferita: de cand am fondat Brainient, in primul an nu am primit salariu deloc, in urmatorii doi ani am fost platit cat sa imi pot acoperi costurile in Londra, iar in momentul de fata sunt probabil unul dintre cei mai prost platiti CEOs din tot sectorul de tehnologie din Marea Britanie. Nu am o problema cu asta, pentru ca interesele mele materiale nu au fost niciodată motorul dorinței de a porni un business. Acestea fiind spuse, nu pot sa nu zambesc la ideea ca as fi un tanar milionar, in conditiile in care, din fericire, nu sunt decat un tanar antreprenor.

Sunt realmente recunoscator pentru atentia acordata de catre presa din Romania pentru Brainient, si ma bucur ca cea mai mare parte dintre informatiile prezentate despre noi sunt cat se poate de corecte: avem clienti in 20 de tari, suntem lideri de piata in Marea Britanie si avem cel mai bun produs din industria de interactive video advertising din Europa. Dar recunosc ca mi-ar placea ca in loc sa fie vehiculate sume fabuloase care, stiu bine, fac mai usor rating, sa se vorbeasca mai mult despre faptul ca cele mai mari televiziuni din Europa folosesc o tehnologie construita in Romania de o echipa de romani talentati.