Gfk a realizat un studiu Omnibus pentru a afla cat sunt de cunoscute si utilizate noile tehnologii digitale precum smart TV, stocare in cloud sau platile de pe mobil. Smartwatch-urile sunt extrem de putin folosite, iar romanii sunt reticenti cand este sa efectueze plati de pe mobil, arata studiul realizat din raspunsurile a peste 550 de persoane.
Tinerii au o rata dubla de adoptare pentru noile tehnologii digitale
Televizoarele inteligente stau cel mai bine la notorietate si grad de adoptie. Aproape 20% dintre romanii din mediul urban spun ca au auzit de acest produs si il utilizeaza deja si peste 35% declara ca au auzit si le-ar placea sa il foloseasca. Integrarea functionalitatii de accesare a internetului dubleaza atractivitatea televizorului, astfel ca peste 70% dintre adolescentii intre 15 si 17 ani isi doresc un smart TV.
Urmatoarele clasate, serviciile de stocare in cloud se bucura de utilizare din partea a aproape 10% dintre romanii din mediul urban, dar procentul creste la 25% pentru cei intre 18 si 24 de ani.
Procente aproximativ egale intalnim in cazul celor carora le-ar placea sa utilizeze un astfel de serviciu pe viitor, pentru ambele segmente.
Pe locul al treilea in top se situeaza platile realizate de pe mobil, dar, incepand de aici, utilizatorii incep sa scada considerabil. Aproximativ 1 din 20 de romani din mediul urban realizeaza plati "in miscare", insa de 3 ori mai multi si-ar dori sa o faca. Utilizatorii se dubleaza in randul tinerilor intre 18 si 24 de ani.
Rezistenta cea mai mare in utilizare o intalnim tot in randul platilor de pe mobil (18%), dar si in randul autentificarii biometrice (18%) Putin peste 2 procente au folosit pana in prezent acest tip de autentificare, in vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape doua treimi nici nu au auzit de ea.
"Cand vine vorba despre rezistenta in fata noilor tehnologii, nu prea intalnim diferente intre segmentele de varsta; perceptiile sunt destul de consistente si continua sa fie recirculate intre consumatori. Nu exista insa marsarier pentru tehnologiile digitale. Exista stationare pana atingem o masa critica familiara cu noile concepte si ar trebui sa fim atenti sa nu demaram prea repede, fiindca este nevoie de un efort constient in educarea si in cresterea awareness-ului. Apoi, din ce observam pana acum, exista viteza intai - gradul de adoptie in randul utilizatorilor de internet si viteza a doua - gradul de adoptie in randul tinerilor. Nu ajungi la viteze supersonice dintr-odata, desi, fiind vorba de internet si digital, cateodata avem impresia ca lucrurile trebuie sa se intample mult mai repede", declara Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania.
Smartwatch, un gadget de urmarit
Dupa smart TV, produsul care se bucura de cea mai mare popularitate in perioada aceasta este smartwatch-ul. In randul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare pentru ceasurile inteligente este foarte mic, sub 2%. Dorinta de a-l avea insa ii anima pe mai multi, 34% dintre cei chestionati.
Este un gadget a carui adoptare poate fi determinata de trenduri din mai multe industrii: telecomunicatii, sanatate, media, retail si in consecinta monitorizarea dezvoltarii lui este relevanta pentru fiecare dintre ele.
"Ceasurile inteligente si accesoriile pentru fitness si sport au crescut in importanta in Romania in utlimele luni, drept urmare incepand din aprilie 2015 am inceput monitorizarea vanzarilor lor lunar in panelul nostru de retail. Desigur, piata este inca la inceput si exista potential de dezvoltare pe toate canalele de vanzare", spune Ileana Tilvan, Head of Digital, Retail and Technology Client Service.
Compania de cercetare spune ca exista cresteri notabile si in studiile GfK din Europa, unde majoritatea vanzarilor in piata de device-uri portabile vin din zona de sanatate si de fitness (aproape 60%) si din cea reprezentata de ceasurile inteligente (peste 20%).
Studiul a fost realizat de GfK Romania pe un esantion de 573 de respondenti din mediul urban, cu varsta de peste 15 ani, in perioada 27 aprilie ￢ 15 mai. Metoda folosita este cea a interviurilor fata in fata si are o marja de eroare de+/-3%.
