​Parlamentul European a votat legea ce obliga companiile care ofera acces la internet sa trateze tot traficul in mod egal, insa vestea rea este ca o serie de amendamente gandite sa elimine ambiguitatile din lege au fost respinse. Furnizorii au libertatea de a da prioritate anumitor tipuri de trafic si unele servicii vor fi clar avantajate in raport cu altele, ceea ce va dezavantaja companiile mici. Legea contine multe portite ce vor duce la crearea internetului "cu doua viteze" exact opusul ideii de neutralitate, avertizeaza mai multe voci din piata.

In Parlamentul EuropeaanFoto: Hotnews

Legea a fost intens discutata in ultimii patru ani si existenta ei este considerata ca foarte buna. Supararea tine insa de faptul ca, in forma actuala, exista o serie de pasaje interpretabile care dau furnizorilor multa putere de a incetini anumite tipuri de trafic si de a permite viteze mai mari companiilor care platesc pentru asta. Cei mai vehementi spun chiar ca legea va da mana libera la abuzuri.

Criticii noi legi spun ca amendamentele gandite sa garanteze neutralitatea internetului au fost respinse si fiindca parlamentarii doreau sa adopte cat mai rapid abolirea taxelor de roamning si se temeau ca lucrurile vor trena enorm daca se mai insista pe amendamente.

Legea vine cu o serie de vesti bune fiindca obliga companiile care ofera acces la internet sa trateze tot traficul in mod egal, Insa un operator va putea, totusi, sa ofere servicii specializate (cum ar fi calitatea crescuta a internetului necesara pentru unele servicii),

Este vorba de "servicii specializate" ale unor parteneri comerciali care sunt favorizati si primesc, asadar, tratament preferential. Practic, anumite companii vor plati si in schimb vor beneficia de servicii cu conexiuni mai rapide, insa acest lucru ar dezavantaja clar companiile mici care nu au bani sa plateasca taxa ce le-ar permite sa intre pe acest asa-numit "fast lane" - un "coridor" cu viteze superioare.

Un alt punct criticat se refera la conceptul de "zero rating" prin care furnizorii de internet vor putea permite abonatilor trafic nelimitat doar pentru anumite servicii sau site-uri, in cadrul unui abonament cu trafic plafonat la o anumita limita de MB sau GB. De exemplu sunt tari in care traficul mobil pentru un abonat este nelimitat pe unele site-uri, in timp ce altele se supun plarfonului stabilit in abonament sau in serviciul de la cartela. Din start clientii vor fi mai tentati sa intre pe aplicatiile la care au trafic nelimitat, evitandu-le pe restul.

De exemplu un furnizor s-ar putea intelege cu Apple pentru a privilegia serviciul Music si pentru a-l incadra la "zero rating" ceea ce ar insemna ca toate celelalte servicii de streaming vor fi dezavantajate.

O alta prevedere intens criticata tine de drepturile ISP-urilor de a gestiona blocajele din trafic atunci cand acestea sunt pe cale sa se produca. Legea nu este insa destul de clara si, desi opinia generala este ca ISP-urile ar trebui sa aiba posibilitatea sa gestioneze momentele cu "ambuteiaje" in retea, exista riscul ca acestia sa abuzeze de prevederea din lege si sa incetineasca anumite tipuri de trafic, incalcand exact principiul neutralitatii internet-ului.

Au fost adoptate si prevederi care le permit furnizorilor de internet sa imparta diversele tipuri de trafic in "clase" si sa permita viteze diferite. De exemplu o convorbire video ar putea fi optimizata, in timp ce accesarea e-mail-ului ar putea fi facuta mai lenta. Insa propunerea le va permite ISP-urilor sa faca aceste discriminari aproape oricand, ceea ce poate afecta concurenta si i-ar putea dezavantaja pe cei care nu au bani pentru a plati pentru anumite servicii privilegiate.

Acum, ca pachetul legislativ a fost adoptat de PE, institutia Body of European Regulators (BEREC) are noua luni pentru a stabili normele de aplicare pentru fiecare tara.

Ce spune Parlamentul European

"Noua lege va obliga companiile care ofera acces la internet sa trateze tot traficul in mod egal, fara sa blocheze sau sa incetineasca livrarea continutului, a aplicatiilor sau a serviciilor transmise de anumiti emitatori sau recipienti, (art.3.3) daca acest lucru nu este cerut de sentinte judecatoresti sau de legi sau daca aceste decizii nu sunt luate pentru a preveni aglomerarea retelei sau pentru a combate atacurile cibernetice. Daca sunt necesare astfel de masuri de management al traficului, ele vor trebui sa fie 'transparente, nediscriminatorii si proportionale', si sa nu dureze mai mult decat este necesar.

Un operator va putea, totusi, sa ofere servicii specializate (cum ar fi calitatea crescuta a internetului necesara pentru unele servicii), dar doar cu conditia ca acest lucru nu va avea un impact asupra calitatii generale a internetului", se arata in comunicatul Parlamentului European.

Ce este neutralitatea internetului si cine se opune

Principiul neutralitatii pe internet (net neutrality) spune ca diverse tipuri de informatie NU trebuie discriminate, astfel ca site-ul unui mare magazin online, spre exemplu, nu ar trebui sa se incarce mai repede decat blogul unui prieten.

In general, printre oponentii neutralitatii internetului se numara furnizorii de servicii web care sunt obligati sa investeasca masiv in hardware, deoarece traficul pe internet a crescut enorm si tot mai multe dispozitive sunt online si tot mai multe site-uri de video streaming sunt accesate. Astfel de companii spun ca ar fi normal ca cei care platesc mai mult sa aiba prioritate, consecinta fiind ca pe site-uri foarte mari viteza va fi superioara, in timp ce pe paginile care nu sunt dispuse sa plateasca privilegiile, viteza va scadea.

In trei tari exista legi care garanteaza neutralitatea internet-ului: Olanda, Slovenia si Finlanda. Ramane de vazut cum vor trebui modificate aceste legi, ca urmare a pachetului adoptat acum.

Surse: The Verge, BBC