Curtea de Justitie a UE anuleaza hotararea CE care in 2009 amenda Intel cu 1,06 miliarde euro pentru abuz de pozitie dominanta

Miercuri, 6 septembrie 2017, 15:39 Economie | IT

Curtea de Justitie a UE de la Luxemburg a anuntat miercuri ca anuleaza hotararea Tribunalului care confirmase amenda de 1,06 miliarde de euro aplicata Intel de Comisia Europeana pentru abuz de pozitie dominanta. Cauza este trimisa Tribunalului spre rejudecare pentru ca acesta sa examineze argumentele prezentate de Intel referitoare la capacitatea reducerilor in litigiu de a restrange concurenta. Anuntul este unul surpriza si da incredere altor companii care au fost amendate de CE si care acum vor fi mai increzatoare ca pot castiga.

Prin Decizia din 13 mai 2009, Comisia a aplicat producatorului american de microprocesoare Intel o amenda de 1,06 miliarde de euro pentru un abuz de pozitie dominanta, savarsit cu incalcarea normelor de concurenta ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European (SEE), pe piata procesoarelor x86.

De asemenea, Comisia a obligat Intel sa puna capat imediat acestei incalcari, in ipoteza in care nu a procedat deja astfel.

Potrivit Comisiei, Intel a abuzat de pozitia sa dominanta pe piata mondiala a procesoarelor x86 intre octombrie 2002 si decembrie 2007, prin punerea in aplicare a unei strategii destinate sa excluda de pe piata singurul sau concurent serios, Advanced Micro Devices (AMD)

Comisia a considerat ca Intel ocupa o pozitie dominanta pentru motivul ca detinea o cota de piata de aproximativ 70 % sau mai mult si ca era extrem de dificil pentru concurenti sa intre si sa se dezvolte pe piata avand in vedere caracterul irecuperabil al investitiilor care trebuiau realizate in domeniul cercetarii si dezvoltarii, al proprietatii intelectuale si al instalatiilor de productie.

Potrivit Comisiei, abuzul se caracteriza prin mai multe masuri adoptate de Intel fata de propriii clienti (producatori de calculatoare) si de distribuitorul european de aparate microelectronice Media-Saturn-Holding.

Astfel, Intel a acordat reduceri catre patru producatori de calculatoare principali (Dell, Lenovo, HP si NEC), cu conditia ca acestia sa achizitioneze de la ea totalitatea sau cvasitotalitatea procesoarelor x86. De asemenea, Intel a efectuat plati catre Media-Saturn, cu conditia ca aceasta sa vanda exclusiv calculatoare echipate cu procesoare x86 ale Intel. Potrivit Comisiei, aceste reduceri si plati au asigurat fidelitatea celor patru producatori mentionati anterior, precum si a Media-Saturn, reducand astfel semnificativ capacitatea concurentilor Intel de a concura pe baza meritelor procesoarelor lor x86. Comportamentul anticoncurential al Intel a contribuit in acest mod la reducerea posibilitatii de alegere a consumatorilor, precum si a motivarii pentru realizarea de inovatii.

Cum s-a ajuns la anularea hotararii

Intel a formulat un recurs impotriva hotararii Tribunalului la Curtea de Justitie. Potrivit Intel, Tribunalul ar fi savarsit intre altele o eroare de drept prin faptul ca s-a abtinut sa examineze reducerile in litigiu in raport cu ansamblul imprejurarilor din speta.

In ceea ce priveste aceasta critica, Curtea aminteste ca Tribunalul a validat argumentatia Comisiei potrivit careia reducerile de fidelitate acordate de o intreprindere in pozitie dominanta au, prin insasi natura lor, capacitatea de a restrange concurenta, astfel incat nu era necesara nici o analiza a ansamblului imprejurarilor spetei, nici, in special, realizarea unui test AEC (cunoscut in engleza sub denumirea as efficient competitor test).

Curtea observa ca, subliniind in acelasi timp ca reducerile in cauza aveau, prin insasi natura lor, capacitatea de a restrange concurenta, Comisia a efectuat totusi, in decizia sa, o analiza aprofundata a imprejurarilor spetei, ceea ce a determinat-o sa concluzioneze ca un concurent la fel de eficient ar fi trebuit sa practice preturi care nu ar fi fost viabile si ca, prin urmare, practica reducerilor in discutie era susceptibila sa excluda un asemenea concurent. Testul AEC a prezentat, asadar, o importanta reala in aprecierea de catre Comisie a capacitatii practicii in cauza de a produce un efect de excludere a concurentilor.

Curtea de Justitie a UE statueaza astfel ca Tribunalul era obligat sa examineze ansamblul argumentelor formulate in legatura cu acest test (precum in special erorile pe care Comisia le-ar fi savarsit cu privire la testul mentionat), ceea ce Tribunalul s-a abtinut sa faca.

Curtea anuleaza, asadar, hotararea Tribunalului din cauza acestei abtineri in cadrul analizei sale referitoare la capacitatea reducerilor in litigiu de a restrange concurenta.

Curtea trimite cauza Tribunalului pentru ca acesta sa examineze, in lumina argumentelor prezentate de Intel, capacitatea reducerilor in litigiu de a restrange concurenta.

Argumentele Intel referitoare la lipsa competentei teritoriale a Comisiei de a sanctiona abuzul, precum si la existenta unor vicii procedurale care ar fi afectat dreptul sau la aparare, au fost insa respinse de CJUE.